Printr-o decizie din 21 iunie 2016, Curtea Constituţională a României, cu unanimitate de voturi, a admis excepţia de neconstituţionalitate ridicată direct de către Avocatul Poporului şi a constatat că dispoziţiile din Codul de procedură penală cuprinse în art. 436 alin.(2), art. 439 alin.(41) teza întâi şi art. 440 alin.(2), cu referire la menţiunile care decurg din obligativitatea formulării cererii de recurs prin avocat, sunt neconstituţionale.

Potrivit comunicatului de presă al instanţei constituţionale, Curtea a observat că, în conformitate ce dispoziţiile de lege criticate, inculpatul, partea civilă şi partea responsabilă civilmente pot formula cerere de recurs în casaţie numai prin intermediul unui avocat care poate pune concluzii în faţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

În continuare, Curtea a subliniat că accesul, formularea şi exercitarea căilor de atac - aşadar, în cauza de faţă, a recursului în casaţie - reprezintă un aspect al accesului liber la justiţie, drept fundamental protejat de art. 21 din Constituţie. Or, prin condiţionarea formulării cererii de recurs în casaţie numai prin intermediul unui avocat care poate pune concluzii în faţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, este afectat în mod iremediabil interesul individual, respectiv cel al persoanei care doreşte să recurgă la concursul justiţiei în vederea realizării drepturilor şi intereselor sale subiective.

În concluzie, Curtea Constituţională a statuat că soluţia legislativă criticată crează premisele transformării liberului acces la justiţie şi a dreptului la apărare în drepturi iluzorii, ceea ce atrage neconstituţionalitatea acesteia.

Această decizie pronunţată în materie penală confirmă jurisprudenţa în materie civilă, întrucât prin Decizia nr. 462/2014 Curtea Constituţională a admis o excepţie asemănătoare ce viza dispoziţiile din Codul de procedură civilă cu privire la obligativitatea reprezentării în recursul civil prin avocat.

În schimb, tot prin această decizie în materie penală şi tot cu unanimitate de voturi, Curtea a respins excepţia de neconstituţionalitate a adispoziţiilor care prevăd soluţionarea procedurii de filtru a recursului în casaţie fără citaterea părţilor, apreciind că aceste dispoziţii sunt constituţionale.