Colegiul de judecători ai Marii Camere a CEDO a respins contestația făcută de Guvernul de la București asupra deciziei istorice pronunțate în luna mai de Curtea Europeană a Drepturilor Omului prin care statul român e obligat să adopte o legislație pentru recunoașterea cuplurilor de același sex. Astfel, Statul român este obligat să adopte o legislație pentru recunoașterea cuplurilor de același sex, anunță HotNews.ro.
Decizie definitivă
Decizia vine după ce, în luna august a acestui an, România a atacat, prin Ministerul Afacerilor Externe, la Camera Superioară o decizie CEDO din 23 mai, care obliga țara noastră să recunoască prin lege și să protejeze drepturile cuplurilor formate din persoane de același sex care vor să devină oficial o familie.
Marea Cameră a CEDO a respins însă solicitarea României de rejudecare a cauzei, astfel că decizia dată atunci este definitivă.
„Practic, hotărârea este acum definitivă și executabilă. Autoritățile trebuie să ofere o formă de protecție juridică cuplurilor homosexuale, conform standardelor CEDO. Aceste standarde nu te obligă să recunoști o căsătorie între aceste cupluri, ci măcar un parteneriat civil. Acesta este minimum”, a explicat un expert pentru HotNews.ro.
Și Asociația Accept a anunțat că obligația României de a proteja și recunoaște familiile formate din persoane de același sex este reconfirmată de Colegiul de judecători ai Marii Camere, care a respins contestația depusă de Guvernul României în cazul Buhuceanu și Ciobotaru și de alte 20 de familii împotriva României.
Dreptul la respectarea vieții private și viața de familie
Totul a pornit de la faptul că doi parteneri de același sex, Florin Buhuceanu și Victor Ciobotaru, au dat în judecată statul român în urma refuzului stării civile de a recunoaște relația de familie dintre ei. În acest demers li s-au alăturat alte 20 de familii formate din persoane de același sex.
HotNews amintește că, pe 23 mai, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a admis plângerea formulată de Asociația ACCEPT și de mai multe persoane împotriva statului român prin care s-a sesizat încălcarea Articolului 8 din Convenția Curții care prevede „dreptul la respectarea vieţii private şi de familie”.
În Decizia pronunțată de CEDO în cazul Buhuceanu și Ciobotaru și al altor 20 de familii formate din persoane de același sex, CEDO a constatat în luna mai că România a încălcat articolul 8 din Convenție în privința „vieții private”, cât și al „vieții de familie”.
Articolul la care se face referire - articolul 8 - Dreptul la respectarea vieţii private şi de familie, prevede că „Orice persoană are dreptul la respectarea vieţii sale private şi de familie, a domiciliului său şi a corespondenţei sale” și că „Nu este admis amestecul unei autorităţi publice în exercitarea acestui drept decât în măsura în care acesta este prevăzut de lege şi constituie, într-o societate democratică, o măsură necesară pentru securitatea naţională, siguranţa publică, bunăstarea economică a ţării, apărarea ordinii şi prevenirea faptelor penale, protecţia sănătăţii, a moralei, a drepturilor şi a libertăţilor altora”.
„Curtea observă că atât la momentul în care reclamanţii au depus cererile la Curte, cât şi în prezent nu existau şi nu există dispoziţii în legislaţia română care să recunoască căsătoria între persoane de acelaşi sex sau o altă formă de parteneriat pentru cuplurile de acelaşi sex. Dimpotrivă, Codul civil nu recunoaşte în mod expres astfel de parteneriate.
Curtea a ajuns deja la concluzia existenţei unei obligaţii pozitive în temeiul articolului 8 din Convenţie de a asigura recunoaşterea şi protecţia juridică a cuplurilor de acelaşi sex şi a constatat o încălcare a acestei obligaţii în cauzele Oliari şi alţii şi Fedotova şi alţii (...) Această obligaţie pozitivă nu ar trebui să depindă de circumstanţele naţionale. Obligaţia de a se asigura că reclamanţii aveau recunoaşterea şi protecţia juridică a familiilor lor respective este general aplicabilă în temeiul Convenţiei: reclamanţii - care constituiau de facto familii de acelaşi sex în România - aveau acelaşi drept la recunoaştere şi protecţie juridică în temeiul articolului 8.
Curtea constată că niciunul dintre motivele de interes public invocate de Guvern nu prevalează asupra interesului reclamanţilor de a vedea relaţiile lor respective recunoscute şi protejate în mod corespunzător de lege.
Curtea concluzionează că statul pârât şi-a depăşit marja de apreciere şi nu şi-a respectat obligaţia pozitivă de a asigura dreptul reclamanţilor la respectarea vieţii private şi de familie a acestora”, precizează HotNews.ro.
Sursa citată precizează că, într-o altă cauză, alte două persoane - Adrian Coman și Clai Hamilton - au dat în judecată România la CEDO pentru încălcarea dreptului lor la căsătorie, nediscriminare, viață de familie și acces la justiție. „Procesul a început în martie 2021. Cei doi au fost recunoscuți ca soți de către Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), dar și de către Curtea Constituțională a României (CCR). Cu toate acestea, politicienii au ignorat cele două decizii”.
Asociația ACCEPT a acuzat, între altele, că „atitudinea statului român față de această problemă urgentă cu care se confruntă familiile LGBT este o dovadă de nepăsare care afectează România pe mai multe paliere”. „Dincolo de nerespectarea angajamentelor luate de România față de partenerii europeni în baza convențiilor și tratatelor la care este parte, cei care au de suferit din cauza lipsei unei legislații care să asigure protecție și recunoaștere familiilor formate din persoane de același sex rămân, în continuare cetățenii. Tratamentul la care statul îi supune este unul nedemn și profund condamnabil”, spun reprezentanții Accept.
Conform acestora, deși formează familii bazate pe iubire și respect reciproc și își îndeplinesc toate obligațiile și îndatoririle în fața statului, „persoanele LGBT sunt condamnate la invizibilitate și nesiguranță în lipsa unor legi adaptate realităților sociale”. Nu se pot vizita la spital, nu pot moșteni bunurile obținute împreună de-a lungul vieții, nu pot beneficia de asigurarea de sănătate a partenerului în cazul în care celălalt partener nu are o sursă de venit, mai notează HotNews.ro.
Vezi mai jos decizia CEDO!