Ministerul Afacerilor Interne se confruntă cu un deficit major de personal, din cauza ieşirilor din sistem în urma pensionării unor polițiști și cadre militare, în timp ce infracțiunile sunt în creștere, notează Hotnews.ro.
Astfel, MAI cere Guvernului să deblocheze 5.500 de funcții de execuție, deși lipsa personalului este mai acută de atât, în special în rândul polițiștilor.
„În prezent, Ministerul Afacerilor Interne se confruntă cu un deficit major de personal, din cauza ieşirilor din sistem, ca urmare a accesării dreptului la pensie de către poliţiştii şi cadrele militare în activitate. De asemenea, din funcţiile rămase ocupate, unele s-au vacantat prin modificarea sau încetarea raporturilor de serviciu ale titularilor acestora din alte cauze decât accesarea dreptului la pensie (demisii, decese, transfer etc.)”, se arată într-un memorandum inițiat de MAI și trimis Guvernului.
Polițiști vulnerabili
La finalul anului 2023, în total, în structurile MAI erau vacante peste 36.000 de funcții. Dintre acestea, lipsa cea mai mare de personal, de 20% din necesar, se înregistra în Poliția Română.
Concret, pe structuri, deficitul de personal din acest minister se prezintă astfel: Poliția Română: 13.403 (20,27%); Poliția de Frontieră Română: 3.056 (20,32%)
Jandarmeria Română: 6.075 (21,69%); Inspectoratul General pentru Imigrări: 256 (18,63%); Inspectoratul General pentru Situații de Urgență: 8.777 (24,86%); Centrul Multifuncțional de Pregătire Schengen: 32 (20,78%); Instituția prefectului: 201 (10,18%).
În memorandumul prin care cere deblocarea de posturi, MAI subliniază că astfel cresc infracțiunile, precum și vulnerabilitatea polițiștilor aflați în misiune. Concret, sunt mai multe infracțiuni de ultraj împotriva polițiștilor și jandarmilor, săvârșite, în cele mai multe cazuri, în mediul urban, cu ocazia intervenției la evenimente.
„Unul dintre factorii care au generat acest lucru îl reprezintă insuficiența resurselor umane necesare îndeplinirii în condiții optime a activităților operative, aspect care crește vulnerabilitatea personalului Ministerului Afacerilor Interne pe timpul îndeplinirii misiunilor de ordine și siguranță publică”, spun reprezentanții MAI.
Ochii pe Constanța
În același memorandum se subliniază că IPJ Constanța este, de pildă, subdimensionat. „Unul dintre inspectoratele de poliție județene în a cărui rază teritorială este necesară amplificarea unor astfel de acțiuni, determinată și de deschiderea la Marea Neagră, este Inspectoratul de Poliție Județean Constanța. De asemenea, a fost regândită structura acestui inspectorat, în cadrul unui proiect pilot, cu scopul de eficientizare a activităților și misiunilor specifice, cu consecința îmbunătățirii serviciului polițienesc, însă rezultatele preconizate nu pot fi realizate cu o structură subdimensionată din punct de vedere al încadrării posturilor”, se arată în document.
Hotnews.ro amintește că ministrul Cătălin Predoiu a dispus reorganizarea Inspectoratului Județean de Poliție Constanța după tragedia din 2 Mai, când Vlad Pascu, un tânăr de 19 ani care consumase mai multe tipuri de droguri a lovit cu mașina un grup de opt tineri, doi dintre ei murind pe loc. Corpul de control a constatat o serie de erori ale Poliției, care ar fi trebuit să-l sancționeze pe Vlad Pascu încă din ziua anterioară accidentului, când a fost oprit în trafic chiar de șeful Poliției Rutiere Constanța.
Tot în Constanța, județ descris ca „principala poartă de intrare în țară a drogurilor”, este necesară, subliniază MAI, „încadrarea unor specialiști care să desfășoare activitatea în cadrul laboratoarelor regionale pentru analiză genetică”.
Cele 5.200 de posturi care se cer deblocate ar urma să fie ocupate prin încadrare directă, în urma unor concursuri.
Sindicatul Național al Polițiștilor a salutat solicitarea MAI, dar subliniază că aceste posturi nu ar fi suficiente. „În continuare, mai ales în mediul rural, de exemplu, unu sau doi polițiști vor munci pentru toată subunitatea (5 sau 6 oameni, câți ar trebui să fie, conform ștatului de organizare), iar «recunoașterea» financiară a activității lor suplimentare, a orelor de permamență, a efortului și a riscurilor la care se supun, încă lipsește”, au transmis reprezentanții sindicatului.
Deficit și în spitalele MAI, inclusiv în Oradea
Pe de altă parte, dr. Raed Arafat cere, la rându-i, deblocarea a 338 de posturi în rețeaua sanitară a MAI. Deficitul este mai mare, de aproape 900 de funcții.
Secretarul de stat propune deblocarea posturilor vacante în vederea ocupării acestora prin concurs sau examen. O bună parte dintre acestea sunt cerute pentru spitalul și ambulatoriul de pe strada Dunării din Oradea.
Este vorba concret despre: Centrul Medical de Diagnostic și Tratament Ambulatoriu Oradea – 64 posturi; Spitalul Clinic „Avram Iancu” Oradea – 24 posturi; Direcția Medicală – 4 posturi; Spitalul de Urgență „Prof. Dr. Dimitrie Gerota” București – 78 posturi; Centrul Medical de Diagnostic și Tratament Ambulatoriu „Dr. Nicolae Kretzulescu” București – 79 posturi; Centrul Medical de Diagnostic și Tratament Ambulatoriu Ploiești – 89 posturi.
UPDATE:
Cele două memorandumuri privind deblocarea posturilor au fost aprobate joi seara, într-o ședință de Guvern.