Deficitul bugetar al României s-a redus cu 37% în primele șapte luni ale anului 2026 față de aceeași perioadă a anului trecut, coborând de la 76,44 miliarde de lei la 48,08 miliarde de lei.
Ca pondere în Produsul Intern Brut, deficitul a scăzut de la 3,99% la 2,34%, potrivit datelor anunțate luni de Ministerul Finanțelor.
Venituri mai mari, cheltuieli temperate
Diferența față de primele șapte luni ale anului 2025 este de 28,36 miliarde de lei, ceea ce reprezintă o îmbunătățire de 1,65 puncte procentuale raportat la PIB.
În comunicatul de luni, Ministerul Finanțelor explică evoluția prin creșterea veniturilor bugetare cu 11,2%, în timp ce cheltuielile totale au avansat cu numai 2,9%. Veniturile statului au ajuns la 412,31 miliarde de lei, iar cheltuielile la 460,39 miliarde de lei.
Încasările mai mari au fost susținute, între altele, de TVA, inclusiv pe fondul cotelor introduse prin Legea nr. 141/2025, precum și de fondurile europene atrase. În schimb, cheltuielile de personal s-au redus cu 4,1% față de aceeași perioadă a anului trecut, ca urmare a diminuării unor sporuri și a măsurilor de temperare salarială.
„Datele la șapte luni arată că menținem consecvent trendul de reducere a deficitului bugetar şi stabilizare a finanțelor publice”, a declarat ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare.
Investițiile au continuat să crească
Potrivit Ministerului Finanțelor, diminuarea deficitului nu a fost însoțită de o oprire a investițiilor. Cheltuielile din această categorie au ajuns la 76,51 miliarde de lei, cu 14,83 miliarde de lei mai mult decât în primele șapte luni din 2025, ceea ce înseamnă o creștere de aproximativ 24%.
Peste 71% din investiții au fost susținute prin fonduri europene și PNRR, iar plățile efectuate din aceste surse au crescut cu peste 60%.
„Am continuat fără întrerupere rambursările de TVA, restituind peste 20,4 miliarde de lei companiilor pentru a le asigura lichiditatea necesară, și am direcționat resursele cu prioritate către marii piloni de dezvoltare, unde investițiile din fonduri europene și PNRR au înregistrat un avans de peste 60%”, a mai spus Alexandru Nazare.
Rămâne însă ridicată presiunea dobânzilor plătite pentru datoria publică. Aceste cheltuieli au depășit 40 de miliarde de lei în primele șapte luni, fiind cu 26,5% mai mari decât în perioada similară din 2025.
Ministrul Finanțelor a avertizat, totodată, că ritmul reducerii nu trebuie extrapolat automat pentru întregul an. „Din august va fi vizibilă anualizarea efectelor măsurilor adoptate în iulie 2025, astfel că baza de comparație se va modifica și diferențele față de anul trecut se vor reduce firesc”, a precizat Nazare.
Deficitul, prioritatea mandatului lui Bolojan
Reducerea deficitului bugetar a fost una dintre principalele teme ale mandatului lui Ilie Bolojan, aflat în prezent la conducerea interimară a Guvernului. Cabinetul său a justificat majorările de taxe și limitarea unor cheltuieli publice prin necesitatea corectării dezechilibrelor acumulate în anii anteriori.
România încheiase anul 2024 cu un deficit de 9,3% din PIB, calculat după metodologia europeană, cel mai mare din Uniunea Europeană. Acesta a coborât la 7,9% în 2025, potrivit datelor Eurostat, după măsurile luate în a doua jumătate a anului de Guvernul Bolojan. Procentele anuale calculate potrivit metodologiei europene nu sunt direct comparabile cu deficitul de 2,34% raportat acum de Ministerul Finanțelor, care privește execuția bugetară pe primele șapte luni și este calculat după metodologia națională.
„De mulți ani, România a cheltuit mai mult decât își permitea, iar datoria a crescut constant. (...) Nu mai putea continua acest model”, afirma Bolojan în luna aprilie, după publicarea datelor Eurostat. Premierul susținea atunci că reducerea deficitului este necesară pentru ca economia să depindă mai puțin de împrumuturi costisitoare.
Într-un interviu acordat vineri postului Prima News, Ilie Bolojan a estimat că România ar putea încheia anul 2026 cu un deficit de aproximativ 6%, dacă va continua direcția fiscală stabilită de cabinetul său. „Cel mai grav lucru ar fi să nu se respecte această linie”, a avertizat premierul interimar, potrivit Economedia.