Sfârşitul anului trecut a adus pentru zona Cefa o răsplată pe care trebuia s-o fi primit de mult: Guvernul a declarat 5.002 hectare din perimetrul comunelor Cefa şi Sânnicolau Român drept parc natural, devenind al doilea asemenea obiectiv din Bihor după Parcul Natural Apuseni.
Argumentul este că, de sute de ani, zona e loc de popas şi de reproducere pentru păsările de apă, arealul făcând parte din culoarul de migraţie spre vestul Europei. Aici se adună an de an aproape 200 de specii. Numai pelicanul lipseşte, căci altfel Cefa ar fi identică Deltei Dunării...
Demersuri
Discuţiile despre necesitatea declarării zonei Cefa drept parc natural s-au născut printre specialiştii de mediu la începutul anilor 2000, mai ales că la vecinii maghiari, în continuarea zonei din Bihor, exista deja un astfel de parc, denumit Parcul Naţional Koros-Maros. Administraţia Parcului Natural Apuseni (APNA) s-a ocupat de documentaţia, infrastructura şi dotările necesare pentru ca Cefa să devină parc natural, construind în zonă un punct de informare turistică, dotat cu mijloacele necesare pentru a deveni un sediu al unei administraţii.
Ulterior, în 2009, Asociaţia Bio-Team din Timişoara, împreună cu Primăria Cefa, APNA şi administraţia parcului maghiar, a demarat un proiect transfrontalier pe fonduri europene, "Turism în arii protejate fără frontiere", cu scopul de a include Cefa în circuitul turistic regional. Legătura dintre Cefa şi asociaţia din Timişoara a făcut-o biologul Milca Petrovici, o bihoreancă membră a asociaţiei.
Proiectul a stârnit şi mai mult interesul maghiarilor, care au început şi ei să facă lobby la Bucureşti pentru Cefa. În urma demersurilor Administraţiei şi a insistenţelor deputatului Ioan Roman, fost primar al comunei, perimetrul a devenit Parc Natural, însă abia în decembrie 2010, când a fost emisă HG 1217. Până la desemnarea unui administrator, Parcul Natural Cefa rămâne în grija APNA.
Bogăţia zonei
De ce e această zonă atât de specială încât să fie declarată parc natural? "E un loc de oprire al păsărilor de apă de-a lungul culoarului de migraţie", explică Alin Moş (foto), directorul APNA. Când migrează, păsările se opresc în zone de mlaştini pentru a se hrăni, iar de regulă aceste "staţii" le păstrează cu sutele de ani. La Cefa locul e perfect, pentru că din cele 5.000 de hectare ale parcului, 700 sunt luciu de apă.
Păsările îşi schimbă locul de popas doar dacă zona s-a schimbat şi ea, astfel încât să nu-şi mai găsească mâncare. Cefa a rămas însă pe placul lor, astfel că anual zeci de specii se opresc şi se reproduc aici, ba chiar rămân vreme îndelungată. "În afară de pelican, orice specie de pasăre văzută în Delta Dunării se găseşte şi la Cefa", precizează Alin Moş.
Vizitatorii parcului pot întâlni aici 187 de specii de păsări, printre care egrete, raţe, cormorani, gâşte sălbatice ori lebede. De asemenea, Cefa are peste 650 de specii de plante, iar în Pădurea Rădvani, parte a parcului, trăiesc 15 specii protejate de lilieci, dar şi o colonie de aproximativ 800 de cuiburi de stârci şi egrete.
Avantaje pentru săteni
Vizitarea zonei e gratuită pentru orice turist, care poate şi să se cazeze la un han din comuna Cefa, să pescuiască, sau pur şi simplu să admire natura. "Zona rămâne în continuare un loc perfect pentru , adică pentru studiatul păsărilor cu privirea", explică directorul APNA.
Şi localnicii pot avea însă beneficii concrete de pe urma declarării zonei ca parc natural. Orice proiect european poate fi mai uşor accesat, întrucât există fonduri speciale pentru zonele declarate parcuri naturale, bani pentru care concurenţa nu e aşa mare şi la care procentul de nerambursabilitate e mai mare. În plus, oricare dintre săteni poate să-şi dezvolte o pensiune agro-turistică, utilizând astfel potenţialul zonei.
Important pentru localnici este să înţeleagă că zona trebuie să rămână aşa cum este în prezent, iar agricultura trebuie realizată, pe cât posibil, fără utilizarea îngrăşămintelor chimice. Asta pentru că orice schimbare în arealul parcului natural ar putea determina zburătoarele să nu mai aleagă acest loc de popas, iar odată cu ele să "zboare" şi farmecul locurilor...