Privite în ansamblu, alegerile locale par să arate că politicienii liberali sunt preferaţii bihorenilor. Din cele 101 primării din judeţ, 47 au fost câştigate de candidaţi PNL (cu una mai mult decât în 2016), în timp ce PSD şi-a impus oamenii în 28 de primării (una mai puţin), iar UDMR în 21 (minus două).
O analiză detaliată arată însă că toate partidele au consemnat deopotrivă succese şi eşecuri, adică primării câştigate nesperat şi altele pierdute la mici diferenţe. În plus, doi candidaţi independenţi au încurcat socotelile politice în Marghita şi în Bratca. BIHOREANUL vă prezintă ce primari şi-au ales bihorenii şi cine sunt surprizele scrutinului de duminica trecută.
Fiefuri liberale
Pe lângă răsunătoarea victorie din Oradea, unde a fost ales primar Florin Birta, liberalii bihoreni şi-au reconfirmat puterea în majoritatea oraşelor din judeţ. În Aleşd, 2.283 de cetăţeni (51,22%) l-au reales în funcţie pe primarul Ioan Todoca, demonstrând că nu-i deranjează faptul că, înainte de 1989, acesta a colaborat cu Securitatea. În Ştei, PNL-istul Iulian Balaj a câştigat cu un scor de 69,13% (1.911 voturi), iar în Vaşcău, colegul său Florin Porge a fost reales de 58,67% din alegători (879 voturi). Beiuşul, oraş care din 2008 are o conducere liberală, e tot pe mâna unui PNL-ist: Gabriel Popa, fost viceprimar între anii 2013 şi 2016, acum câştigător cu un scor de 49,50% (2.561 voturi).
Candidaţii PNL au reconfirmat încrederea cetăţenilor în comune precum Sântandrei (Ioan Mărcuş), Ioan Şora (Pomezeu), Alexandru Fonai (Spinuş), Dorel Cosma (Vadu Crişului) ori Vasile Cociuba (Vârciorog). Acesta din urmă este în funcţie din 2004, iar acum a fost reales de 959 de săteni, cu un scor de 90,13%.
PNL a câştigat şi comune liberale unde au venit cu candidaţi noi, cum este cazul Oşorheiului, unde a fost ales cu 69,41% fostul viceprimar Ioan Gligor, sau Roşia, unde va fi primar Remus Moţoc, fost director al Gărzii Forestiere Oradea, votat de 64,66% din localnici.
Vicele, mai tare
Au fost însă şi liberali care n-au mai convins electoratul. PNL a pierdut primăriile din Căbeşti, Câmpani, Copăcel, Derna, Pietroasa, Toboliu şi Tulca, toate în favoarea candidaţilor PSD. În unele cazuri, diferenţa de scor a fost mică, un exemplu fiind Derna, unde fostul viceprimar Iarko Segheciu (foto) l-a bătut cu doar 25 de voturi pe ex-primarul liberal Florin Magui.
Alţi PNL-işti au fost, însă, departe de victorie. În Toboliu, Pavel Maier, primar în funcţie din 2008, a strâns doar 285 de voturi şi a ajuns pe locul trei în clasament, în timp ce PSD-isul Adrian Crăciun a fost votat de 551 săteni.
PNL a pierdut şi primăria Drăgeşti, după ce fosta primăriță Sabina Fărcuța a pierdut în fața fostei secretare a comunei, Delia Farcaş, de la Pro România, aleasă de 47,12% dintre alegători.
În acelaşi timp, liberalii au câştigat 9 primării unde edilii aveau până acum altă culoare. De la PSD, liberalii au "suflat" comunele Balc, Dobreşti, Drăgăneşti, Holod, Lăzăreni, Nojorid şi Săcădat, de la ALDE pe cea din Boianu Mare, iar de la UDMR pe cea din Chişlaz.
Traseişti învingători
PSD Bihor a pierdut opt edili. În mod cert, social-democraţilor le-a căzut greu eşecul din Holod, unde PSD-istul Ioan Horga aspira la al treilea mandat, dar a strâns doar 493 de voturi, în timp ce PNL-istul Sandu Săsăran (foto) a primit 1.106. Comunele Nojorid şi Lăzăreni s-au colorat din roşu în galben după ce primarii Petru Baba şi Cristian Paul au "emigrat" de la PSD la PNL. Cu toată eticheta de traseişti, cei doi au câştigat detaşat.
La capitolul victorii, PSD îi are pe Adrian Tuduce, primar reales în Nucet cu un scor de 64,41%, şi pe Cristian Laza în Sânmartin, care a adunat 66,55% dintre sufragii, de trei ori mai mult decât contracandidatul PNL. Printre social-democraţii care au câştigat un nou mandat se mai numără primăriţele din Brusturi (Livia Bârlău) şi Sâmbăta (Mariana Laza) ori edilii din Ineu (Dumitru Togor), Borod (Sorin Sarca) şi Sârbi (Gavril Herman).
Surprize, surprize
Un eşec PSD este şi comuna Bratca, unde fostul primar Alexandru Gaboraş a pierdut în faţa independentului Ionuţ Sturz, care a strâns 43,03% dintre sufragii. "De 20 de ani am fost secretarul comunei şi am văzut că în ultimii patru ani, deşi au fost fonduri şi oportunităţi, nu s-a făcut nimic. Am candidat la propunerea domnului Ilie Bolojan şi susţinut de PNL", spune câştigătorul. Se bazează în continuare pe sprijinul PNL, în Consiliul Local. "Avem nevoie de locuri de muncă, de proiecte de asfaltări şi alimentare cu apă şi de dezvoltarea turismului, dar nu haotic, cum se face acum", spune Sturz.
Edilul din Bratca nu este singurul independent din judeţ. Directorul Colegiului Naţional "Octavian Goga" din Marghita, Marcel Sas-Adăscăliţii, a câştigat cu o diferenţă de 177 de voturi faţă de UDMR-istul Pocsaly Zoltan, în funcţie de 16 ani. După 7 ani ca membru PNL şi tot atâţia în PSD, Sas-Adăscăliţii spune că a ajuns primar graţie bunei-reputaţii pe care şi-a creat-o ca director.
Ca să-şi poată promova proiectele, a bătut deja palma cu foştii colegi liberali. "Am convenit cu dl Ilie Bolojan o colaborare şi consilierii PNL vor vota proiectele privind dezvoltarea municipiului Marghita". Ca să-şi asigure majoritatea, mizează pe o înţelegere şi cu UDMR, dar în condiţiile lui: "Sunt deschis pentru un viceprimar UDMR, dar să fie persoana Pápai Iosif, îl consider potrivit". În realitate, pare că Sas-Adăscăliţii îşi elimină concurenţa de pe-acum, pentru că Pápai (al optulea de pe listă) ar intra în Consiliu doar dacă UDMR renunţă la doi aleşi de dinaintea lui, iar noul primar ar prefera ca aceştia să fie fostul primar Pocsaly şi Demian Zsolt, cel pe care Uniunea ar vrea să-l pregătească pentru alegerile din 2024. Independentul spune franc că, dacă UDMR nu va accepta înţelegerea, va opta pentru un vice de la PSD, eliminând astfel maghiarii din conducerea executivă a oraşului.
PPMT, premieră în Bihor
Pe lângă înfrângerea din Marghita, UDMR a pierdut şi Primăria Chişlaz, câştigată la 27 de voturi diferenţă de liberalul Bézi George, şi pe cea din Cetariu, care în premieră judeţeană, va avea un edil de la Partidul Popular Maghiar din Transilvania, Biro Ferenc, ales de 52,75% dintre săteni. În schimb, UDMR a recâştigat comuna Sâniob, care în ultimii patru ani a fost condusă de un independent şi unde acum fostul viceprimar Zatykó Jácint (foto) a devenit primar.
Uniunea şi-a reconfirmat primarul în Salonta, unde Török Laszlo a câştigat fluierând al cincilea mandat, cu 71,05% din voturi (5.014), şi în Lugaşu de Jos, pe controversatul Sorban Levente, dar într-o atmosferă măcinată de mai multe scandaluri petrecute în ultimele zile de campanie şi în duminica alegerilor. De asemenea, UDMR-istul Somogyi Ludovic, care a condus comuna Paleu până când a fost condamnat definitiv la închisoare cu suspendare pentru falsificarea unor documente, a fost reales edil, adunând cu 76 mai multe voturi decât liberalul Papp György. În total, UDMR Bihor are 21 de edili, cu doi mai puţini decât în precedentul mandat.
Lista primarilor din Bihor mai este completată şi de unicul edil al Uniunii Democrate a Slovacilor şi Cehilor din România (UDSCR), Laşak Benedek, care a câştigat Primăria Şinteu cu 80,12% dintre voturi (numeric, 266).
Indiferent că au fost aleşi la limită sau cu o largă majoritate, toţi primarii trebuie să demonstreze că merită încrederea cu care au fost învestiţi. Altfel, peste patru ani, intră şi ei pe lista eşecurilor...
FĂRĂ EMOŢII
Candidat unic, mobilizare de excepţie
Comuna Şimian a fost singura unde rezultatul votului s-a ştiut dinainte de alegeri. Unicul candidat înscris în cursa pentru primărie a fost UDMR-istul Balázsi Joszef (foto), în funcţie din 1992. "Am avut chiar şi 4-5 contracandidaţi. Dar întotdeauna am câştigat cu o diferenţă de aproape o mie de voturi", a declarat primarul BIHOREANULUI, care a făcut o vizită în comună chiar în ziua alegerilor.
O plimbare prin Şimian lămureşte lipsa concurenţilor: străzile sunt asfaltate, şcolile renovate, iar parcurile curate bec. "Nu-l poţi păcăli, se tem de el toţi constructorii. Toate recepţiile le face personal, bate fiecare gresie cu piciorul, verifică dacă e la boloboc, iar dacă e cea mai mică problemă, nu semnează", l-a lăudat un alegător.
Că oamenii îl apreciază, s-a văzut şi din participarea la vot: 52,15% dintre sătenii cu drept de vot (1.586 de persoane) au mers la urne, iar 1.417 voturi au fost în favoarea lui, restul fiind nule.