"Şi în Europa este o preocupare pentru învăţământul profesional, doar că ţările europene ne-au luat-o înainte", a declarat Cherecheş, joi, într-o conferinţă de presă. Potrivit parlamentarului, în Austria 80% din elevi aleg învăţământul profesional, ceea ce a dus şi la cea mai mică rată a şomajului din Europa.
Cherecheş a identificat, astfel, şi criteriile necesare pentru a pune pe picioare un învăţământ profesional de calitate: un dialog permanent între primării, şcoli şi companii, programe şcolare realizate în funcţie de necesităţile companiilor, pregătirea personalului didactic ori dotarea şcolilor cu utilaje moderne, similare celor pe care absolvenţii le vor găsi, apoi, în firme. Poate cel mai important pas este, însă, schimbarea mentalităţii părinţilor şi elevilor, care încă fug de ideea unui învăţământ profesional, considerându-l mai puţin important faţă de învăţământul de zi, chiar ruşinos. "Încă sunt foarte mulţi părinţi care se gândesc că într-o frabrică e murdar, e urât. Sunt necesare vizite în fabrici ca viitorii elevi să îşi dea seama că nu e aşa", a spus Chercheş.
O primă reuşită pentru învăţământul profesional este că din următorul an şcolar, selecţia pentru învăţământul profesional se va face la sfârşitul clasei a VIII-a, nu după absolvirea clasei a IX-a, cum este în prezent. "Selecţia se va face în clasa a VIII-a, înainte de repartizarea computerizată, ca în aceste şcoli să nu ajungă doar cei care nu doresc să înveţe nimic, ci cei care doresc să înveţe o meserie", a spus Cherecheş.
Deputata a dat ca exemplu de succes Şcoala Eurobusiness din Oradea, rezultată în urma unui parteneriat între Primărie, Inspectoratul Şcolar şi companiile din parcul industrial. Elevii care urmează cursurile acestei şcoli profesionale primesc, pe lângă bursa de la stat, o bursă tot de 200 de lei de la companii. În plus, acestea îi vor şi angaja pe absolvenţi.