Puţin peste o zecime din gunoaiele aruncate de români sunt valorificate, adică transformate în materii prime pentru noi produse, fie prin reciclare, fie prin compostare. Acest procent de doar 14% clasează România pe ultimul loc în Uniunea Europeană, unde, în medie, 46% din deşeuri îşi găsesc un rost.

Pentru a se alinia la cerinţele europene, din acest an şi România are o lege care obligă toate autorităţile locale să organizeze colectarea separată a biodeşeurilor, adică acele gunoaie biodegradabile care, prin fermentare, pot fi transformate în îngrăşământ vegetal pentru grădini sau agricultură.

Regulă pentru toţi

Votată anul trecut de Parlament, Legea 181/2020 privind gestionarea deşeurilor nepericuloase compostabile va intra în vigoare din februarie, termen până la care autorităţile centrale trebuie să publice şi normele tehnice de aplicare. Indiferent că o vor face sau nu, primarii şi cetăţenii ar trebui să se acomodeze cu noua rânduială.

Concret, legea prevede că autorităţile administraţiei publice locale "trebuie să implementeze sistemul de colectare separată a deşeurilor biodegradabile, să extindă colectarea separată din uşă în uşă a biodeşeurilor în mediul urban, dublată de implementarea schemei "plăteşti cât arunci" şi să încurajeze compostarea individuală în gospodăriile din mediul rural".

Succint, asta înseamnă că, indiferent dacă locuiesc la casă sau la bloc, şi orădenii vor trebui să colecteze separat biodeşeurile, aşa cum, de altfel, prevede şi noul regulament de salubritate al oraşului, intrat în vigoare din acest an.

În localităţile din mediul rural, unde deşeurile biodegradabile nu trebuie colectate "din uşă în uşă", primăriile vor trebui să amenajeze puncte în care cetăţenii să predea voluntar aceste deşeuri sau să-i convingă să-şi producă îngrăşământul necesar propriilor grădini, oferindu-le, de exemplu, recipiente în care să lase deşeurile la fermentat.

Ce sunt biodeşeurile?

Legea defineşte deşeurile biodegradabile ca fiind acele "deşeuri care suferă descompuneri anaerobe sau aerobe, cum ar fi deşeurile alimentare ori de grădină, hârtia şi cartonul". Altfel spus: fructe şi legume, frunze, coji de ouă sau de pâine, resturi de mâncare, ziare, zaţ de cafea, pliculeţe de ceai (fără etichete de plastic) etc.

Dacă sunt aruncate în continuare în gropile de gunoaie, aceste deşeuri se descompun şi produc metan, un gaz mult mai dăunător decât dioxidul de carbon. În plus, întrucât reprezintă practic cea mai mare parte din resturile aruncate la coş de o familie, biodeşeurile fac ca depozitele în care sunt abandonate să ocupe suprafeţe tot mai extinse.

Modelul Eco Bihor

În schimb, dacă sunt colectate separat, ele trec printr-un proces controlat de fermentare anaerobă sau aerobă, în urma căruia se transformă în compost, un îngrăşământ bun pentru creşterea viguroasă a plantelor din grădini, sere sau ghivece. Este esenţial ca, la final, compostul să atingă nişte parametri calitativi, motiv pentru care biodeşeurile nu pot fi amestecate cu alte resturi, care nu fermentează.

La depozitul judeţean toate deşeurile biodegradabile colectate separat (cum sunt resturile vegetale adunate din parcurile oraşului) sunt transformate în compost de ani buni. După ce sunt tocate şi cernute, se analizează calitatea biodeşeurilor, pentru a se stabili dacă au nevoie de aditivi, pentru ca după fermentare produsul final să fie unul de calitate. Folosind resturile vegetale, Eco Bihor produce pământ de flori, compost pentru agricultură, material biofiltrant şi substrat pentru acoperişurile verzi.

Amenzi mari

Indiferent că locuiesc la oraş sau la sat, românii vor putea fi amendaţi de Garda de Mediu, dacă nu colectează separat biodeşeurile. Aşa cum în alte legi s-au prevăzut amenzi pentru aruncarea deşeurilor electrice şi electronice laolaltă cu resturile menajere, Legea 181/2020 introduce amenzi între 400 şi 800 lei pentru persoanele fizice care nu adună separat biodeşeurile, respectiv între 10.000 şi 20.000 lei pentru persoanele juridice.

De asemenea, primăriile care nu organizează acest sistem de colectare şi care nu îi informează pe cetăţeni cu privire la noile reguli pot fi amendate cu sume între 5.000 şi 15.000 lei, iar operatorii care administrează staţiile de compostare pot încasa amenzi între 15.000 şi 30.000 lei, dacă nu raportează periodic rezultatele procedurilor de compostare ori dacă nu efectuează analize privind calitatea produselor finale.

Dacă nu de "dragul" amenzilor, bihorenii ar putea respecta noua lege din grijă faţă de mediul înconjurător, care merită să nu mai fie "încărcat" cu gunoaie...