La momentul apariţiei acestui text, campania electorală va fi încheiată şi România va avea un preşedinte pentru următorii 5 ani. De aceea, în săptămânile următoare voi încerca să prezint pe scurt principalele prevederi constituţionale referitoare la Preşedintele României comparându-se şi cu cele cuprinse în constituţiile altor state, pentru a realiza un tablou al atribuţiilor acestuia.
De la început trebuie precizat faptul că regimul politic în România nu este niciun regim prezidenţial (cum este spre exemplu cel american), nici parlamentar (cum este cel german, italian sau maghiar) şi nici măcar semiprezidenţial (cum este cel francez).
Regimul nostru politic se apropie de regimul semiprezidenţial consacrat de Constituţia Franceză, dar prezintă unele deosebiri însemnate, majoritatea dintre ele vizând atribuţiile preşedintelui care în România sunt mult mai restrânse decât în Franţa. De aceea, în doctrina dreptului constituţional sistemul românesc a fost definit ca un "regim semiprezidenţial atenuat".
Preşedintele României este ales prin vot universal la fel ca preşedinţii din regimurile prezidenţiale (SUA) sau semiprezidenţiale (Franţa), spre deosebire de regimurile parlamentare (Italia, Germania, Ungaria) unde este ales de către parlament. Totuşi, Preşedintele României are atribuţii mult mai restrânse decât preşedinţii american sau francez. Mandatul preşedintelui este de 5 ani (până la revizuirea constituţiei din 2003 era de 4 ani) la fel ca mandatul preşedintelui francez şi cu un an mai lung decât al preşedinţilor americani.
Atenţie!
Prin Revizuirea din 2003 s-a extins mandatul preşedintelui tocmai pentru a evita suprapunerea alegerilor prezidenţiale cu cele parlamentare şi a da posibilitatea practică să existe un preşedinte de o culoare politică şi un guvern şi o majoritate parlamentară de altă culoare politică.
Reţineţi!
Mandatul preşedintelui se exercită de la data depunerii jurământului preşedintelui nou ales. Preşedintele în funcţie îşi exercită mandatul până la depunerea jurământului de Preşedintele nou ales, după validarea rezultatelor alegerilor de către Curtea Constituţională. Mandatul Preşedintelui României nu poate fi prelungit decât în caz de război sau de catastrofă.