Despre Preşedintele României (5) - Răspunderea Preşedintelui României

Răspunderea Preşedintelui României poate fi politică sau juridică. Din punct de vedere politic, atât timp cât preşedintele este ales prin vot universal de către popor, el răspunde doar faţă de acesta şi poate fi demis doar printr-un referendum.

Procedura demiterii Preşedintelui presupune însă o prealabilă suspendare a acestuia de către Parlament. Potrivit articolului 95 din Constituţie, la propunerea a cel puţin o treime din numărul total al parlamentarilor, în cazul săvârşirii unor fapte grave prin care încalcă prevederile Constituţiei, Preşedintele României poate fi suspendat din funcţie de Camera Deputaţilor şi de Senat, în şedinţă comună, cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor, după consultarea Curţii Constituţionale.

Dacă Preşedintele este suspendat prin votul Parlamentului, în cel mult 30 de zile se organizează un referendum pentru demiterea acestuia. În situaţia în care mai mult de jumătate dintre cei care se prezintă la referendum aprobă poziţia Parlamentului, preşedintele este demis.

Din punct de vedere juridic, Preşedintele beneficiază de imunitate. Astfel, el nu poate fi tras la răspundere juridică pentru actele politice pe care le întreprinde în timpul în care deţine funcţia de preşedinte. De asemenea, Preşedintele nu poate judecat sau arestat pe durata mandatului său chiar şi pentru fapte care nu au legătură cu exercitarea acestei funcţii.

Unica excepţie este prevăzută de articolul 96 din Constituţie care enunţă: Camera Deputaţilor şi Senatul, în şedinţă comună, cu votul a cel puţin două treimi din numărul deputaţilor şi senatorilor, pot hotărî punerea sub acuzare a Preşedintelui României pentru înaltă trădare.

Propunerea de punere sub acuzare poate fi iniţiată de majoritatea deputaţilor şi senatorilor şi se aduce, neîntârziat, la cunoştinţa Preşedintelui României pentru a putea da explicaţii cu privire la faptele ce i se impută. De la data punerii sub acuzare şi până la data demiterii, Preşedintele este suspendat de drept. Competenţa de judecată aparţine Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Preşedintele este demis de drept la data rămânerii definitive a hotărârii de condamnare.

Această procedură nu poate fi aplicată însă, deoarece în Codul penal nu este definită noţiunea de "înaltă trădare".