Duminica trecută românii au votat la referendumul organizat, pronunţându-se în majoritate cu privire la un parlament unicameral şi cu privire la reducerea numărului de parlamentari la maxim 300.
Dincolo de discuţiile juridice cu privire la separarea puterilor în stat şi tradiţia bicameralismului în istoria parlamentară a României, se ridică o problemă mult mai prozaică şi anume ce valoare juridică are acest referendum sau, mai exact, dacă acest referendum obligă autorităţile statului să ţină sau nu cont de voinţa populară.
Conform legislaţiei în vigoare, preşedintele are dreptul să convoace un referendum pentru a consulta voinţa populară cu privire la orice fel de subiecte considerate importante.
Ca atare, valoarea juridică a referendumului (atenţie! vorbim de valoarea juridică şi nu cea politică a referendumului) vizează doar informarea preşedintelui cu privire la voinţa populară referitor la un subiect concret. Având în vedere aceste aspecte, rezultă că, pentru transpunerea în practică a voinţei populare, trebuie utilizate şi alte mijloace juridice.
Reducerea numărului de parlamentari se poate face relativ simplu din punct de vedere juridic prin modificarea legii electorale. Din punct de vedere practic există însă dificultăţi pentru asigurarea reprezentativităţii tuturor judeţelor în Parlament pe de-o parte, iar, pe de altă parte nu se poate face înainte de schimbarea structurii parlamentului din parlament bicameral în parlament unicameral.
Trecerea de la un parlament bicameral la unul cu o singură cameră nu se poate realiza însă decât prin revizuirea constituţiei. Presupunând că se demarează această procedură (ea poate fi iniţiată de preşedinte, guvern sau ¼ din numărul total al parlamentarilor actuali) este nevoie ca modificările aduse legii fundamentale să fie votate separat de două treimi din senatori şi două treimi dintre deputaţi.
Dacă nu se realizează acest lucru, este nevoie de o şedinţă comună a celor două camere şi de o majoritate de trei pătrimi din numărul total al senatorilor şi deputaţilor - deci, atenţie, e nevoie de votul a mai mult de 300 de parlamentari, mai precis aproximativ 350 de voturi.
Dacă se votează conform celor arătate mai sus este nevoie de organizarea unui nou referendum la care să participe mai mult de 50% din cetăţeni, iar jumătate plus unul din cei prezenţi la urne să voteze pentru aprobarea legii de revizuire. Abia în acel moment vom avea parlament unicameral.