Cu o zi înainte de sărbătoarea Micii Uniri din 24 ianuarie, Piaţa centrală din Oradea, denumită a Unirii, a fost scena unei armonii mai rar întâlnite.

Liderii tuturor episcopiilor şi cultelor creştine orădene au stat împreună pe aceeaşi scenă şi au transmis un mesaj comun, promovând iubirea şi solidaritatea, în faţa a peste 2.000 de orădeni, care au răspuns apelului lansat de comunităţile penticostale şi baptiste din Oradea, de a protesta paşnic pentru susţinerea familiei Ruth şi Marius Bodnariu, românii cărora le-au fost luaţi copiii de statul norvegian. Conform estimărilor organizatorilor, în piaţă au fost chiar peste 2.500 de oameni, unii vehiculând chiar 4.000 de persoane, dat fiind că 2.500 de pancarte cu steagul Norvegiei au fost împărţite participanţilor.

Împreună, pe o scenă

Manifestanţii au ajuns în centrul Oradiei încă dinainte de ora 12, astfel că atunci când Iancu anunţa din Turnul Primăriei ora fixă, piaţa era deja ocupată. Prin grija iniţiatorilor evenimentului, orădenii, majoritatea de altfel membrii ai comunităţilor penticostale şi baptiste, au primit baloane colorate şi pancarte cu mesaje de susţinere a familiei Bodnariu.

"Domnule preşedinte Iohannis, salvaţi familia Bodnariu!", "Norvegia, redă copiii familiei!" şi "We support Bodnariu family!" sunt câteva dintre mesajele afişate de orădeni. De asemenea, ei au avut mesaje de susţinere şi pentru alte familii cărora serviciul norvegian de protecţie a minorilor Barnevernet le-a luat copiii.

Pe scena amplasată în faţa Palatului Vulturul Negru au urcat liderii cultelor iniţiatoare, pastorul penticostal Ioan Moldovan şi pastorul baptist Petru Vidu, iar lângă ei s-au aşezat episcopul ortodox Sofronie Drincec, episcopul greco-catolic Virgil Bercea, episcopul catolic László Böcskei, dar şi liderii Eparhiei Reformate de pe lângă Piatra Craiului, ei Episcopiei Evanghelice Lutherane şi ai comunităţii baptiste maghiare din Oradea.

Alături de toţi aceştia au stat şi reprezentanţi ai administraţiei publice locale (preşedintele CJ Bihor Cornel Popa, viceprimarul Oradiei Mircea Mălan), parlamentari (Florian Bodog, Cseke Attila, Florica Cherecheş, Ioan Cupşa) şi celebrele soliste de muzică populară Florica Bradu şi Florica Zaha.

Participarea reprezentanţilor bisericilor orădene a fost apreciată de mulţime. După ce deputatul Florica Cherecheş a precizat, în cadrul unui discurs purtat, că se bucură că vede liderii orădenilor creştini laolaltă, mulţimea a aplaudat entuziast, semn că această armonie era de mult aşteptată.

"Dragostea pe toate le rabdă..."

După ce mulţimea a rostit împreună rugăciunea "Tatăl Nostru", toţi liderii bisericilor au ţinut discursuri despre participarea lor la manifestarea de sâmbătă, iar mesajul a fost acelaşi: familia trebuie ocrotită şi înconjurată de iubire.

"Noi astăzi ne-am adunat într-un gest de solidaritate, de protest şi de mărturie publică a credinţei noastre privind familia, în speranţa că demersul nostru public alături de altele din ţară şi din străinătate va contribui la unificarea tuturor familiilor despărţite", a spus preşedintele comunităţii penticostale orădene, Ioan Moldovan. Omologul său baptist, Petru Vidu, a spus că şi-ar fi dorit ca în piaţă să fie şi mai multă lume, asta chiar dacă puţine proteste din Oradea au reuşit să mobilizeze un aşa număr mare de oameni.

În cuvântarea sa, episcopul ortodox Sofronie Drincec a vorbit despre miracolul iubirii: "Am venit animaţi de credinţa tare în puterea lui Dumnezeu, înaripaţi de speranţa puternică anume că toate se vor rezolva favorabil, încălziţi de dragostea creştină, fierbinte, care pe toate le crede, pe toate le rabdă, pe toate le nădăjduieşte".

Episcopii catolici au pus accentul pe familie în cuvântările lor: episcopul romano-catolic László Böcskei a făcut o confesiune personală, precizând că a crescut într-o familie cu părinţi severi, dar iubitori, "unde noi, copiii, ne-am simţit în siguranţă", iar episcopul greco-catolic Virgil Bercea a vorbit despre botezul prin care trece fiecare creştin şi despre cum astfel creştinii devin o familie.

Bodog, apel la calm

Liderii administraţiei publice şi parlamentarii au avut şi ei discursuri pro-familie şi pentru păstrarea copiilor lângă părinţi. Singurul care a îndrăznit să vorbească şi despre un alt aspect al cazului Bodnariu, faptul că părinţilor le-au fost luaţi copiii pe motiv că fetele cele mari s-au plâns că li se aplică diverse corecţii fizice, a fost senatorul Florian Bodog.

Fără să spună că ţine partea familiei ori Barnevernet-ului, Bodog a vorbit doar despre protecţia copiilor. "Nimeni nu are dreptul să traumatizeze un copil, nici fizic, nici psihic. Este regretabil că într-un stat de drept, civilizat al Europei, legea este atât de dură, însă pentru copii poate că asigură mai multă protecţie decât în ţara noastră şi o spun cu mare durere în suflet", a spus Bodog.

Parlamentarul a prezentat şi cifre: 10.000 de copii români abuzaţi "în ultima perioadă" şi 2.300 dintre ei luaţi din familii. "Noi toţi care suntem aici, am fost martori direcţi sau indirecţi la unele traumatisme la care sunt supuşi copiii, eu niciodată nu le-am aprobat. Acesta este motivul pentru care trebuie să privim lucrurile cu foarte mare calm", a mai spus Bodog.

Discursurile au fost întrerupte doar de momente muzicale, iar alături de o fanfară, mulţimea a cântat Imnul României şi pe cel al Europei. La final, după două ore în care au ascultat răbdători discursurile, orădenii au dat drumul baloanelor colorate spre cer şi au pornit spre case.   

Soţii Marius şi Ruth Bodnariu, care locuiesc în Norvegia, au rămas fără cei cinci copii în noiembrie, după ce fetele cele mari din familie ar fi spus că primesc corecţii fizice de la părinţi. De asemenea, părinţii ar fi suspectaţi de îndoctrinarea religioasă a copiilor. Cei cinci copii au fost plasaţi în trei familii-surogat, iar de curând a fost deschisă procedura adopţiei internaţionale pentru ei. Între timp, un grup de senatori români au mers în Norvegia şi colaborează cu autorităţile norvegiene pentru rezolvarea acestei situaţii.