Penitenciarul Oradea se află printre primele zece unităţi de detenție din ţară în privinţa implicării deţinuţilor în activităţi de muncă. În 2024, persoanele private de libertate care au muncit în baza unor contracte comerciale au generat venituri de aproape 3 milioane de lei.
Efectivul mediu lunar de deţinuţi folosiţi la muncă a fost de 164 anul trecut, ceea ce înseamnă 47% din totalul celor apţi de muncă şi 26,5% dintre cei aflați în custodie. Cifrele plasează Penitenciarul Oradea între cele mai active din sistem, în ciuda constrângerilor legate de spaţiu, de regimurile restrictive şi de aglomerarea constantă a unităţii.
"Împreună cu colegii mei, începând cu anul 2021 şi în mod consecvent în anii următori, am reuşit să consolidăm nişte relaţii de colaborare cu agenţii economici de pe plan local, care au manifestat deschidere pentru contractarea forţei de muncă", a declarat comisarul-şef Ciprian Timiş, directorul penitenciarului, în cadrul unei conferinţe de presă organizate marţi.
Veniturile din activităţile productive desfăşurate în 2024 s-au ridicat la 2.829.407 lei (cu TVA), reprezentând 97% din planul anual aprobat. În primele cinci luni ale anului 2025, unitatea realizase deja peste 60% din planul de venituri pentru întregul an, estimat la 2.673.000 lei fără TVA.
Munca se desfăşoară atât în interiorul penitenciarului, cât şi în exterior, în funcţie de regimul de detenţie, nivelul de risc şi resursele disponibile pentru supraveghere.
În incinta penitenciarului, deţinuţii confecţionează feţe de încălţăminte pentru RD România (cu activitate sezonieră), pungi publicitare pentru Roman Bag şi componente pentru industria auto, în colaborare cu Valtryp. În exterior, alţi deţinuţi lucrează la manipularea coletelor pentru Cargus şi la asamblarea mobilei pentru RXP.
"Penitenciarul Oradea se situează în top 10 al unităţilor care folosesc deţinuţi la muncă", a transmis Adina Bîrda, purtătoarea de cuvânt a Penitenciarului.
Pentru munca prestată, deţinuţii primesc 40% din tariful încasat de unitate, care este în jur de 24,5 lei pe oră plus TVA, conform conducerii. Din suma care le revine, 90% poate fi cheltuită pe perioada detenţiei, iar 10% se consemnează într-un fond special, disponibil la eliberare.
"Unul dintre elementele hotărâtoare în contractarea cu administraţia locului de deţinere l-a reprezentat posibilitatea de a contracta în funcţie de target, de a stabili cu agentul economic un tarif pentru unitatea de produs, în aşa fel încât agentul economic să îşi poată face un calcul economic", a explicat directorul Timiş.
"Zile câştig"
Pe lângă plata efectivă, munca le aduce deţinuţilor şi "zile-câştig", care reduc durata pedepsei. Patru zile lucrate cu plată echivalează cu cinci zile de executare, în timp ce pentru munca neremunerată raportul este de trei la patru. Pentru munca de noapte, două zile muncite se consideră trei executate.
Unul dintre deţinuţii care prelucrează volane în colaborare cu firma Valtryp spune că munceşte de opt luni şi că programul zilnic de opt ore îl ajută să suporte mai uşor detenţia. "Trece timpul altfel. Ne deconectăm, mai facem un bănuţ", a spus bărbatul, condamnat la opt ani şi două luni de detenţie în penitenciarul din centrul oraşului.
Un alt deţinut, încarcerat de aproape doi ani, susţine că munca îl ajută să se pregătească pentru viaţa de după eliberare. "Te ocupi cu ceva, munceşti, câştigi nişte bani, obţii şi zile-câştig. Mă ajută şi la comisia de liberare. Prin lucru te reintegrezi cel mai bine în societate", a explicat el.
Conducerea penitenciarului afirmă că vrea să extindă reţeaua de colaborări cu firme interesate să angajeze persoane private de libertate. În prezent, există parteneriate active cu RD România, Roman Bag, Valtryp, Cargus, RXP şi cu Primăria Oradea, care foloseşte forţă de muncă pentru întreţinerea spaţiilor verzi.
Şcoală în penitenciar
Pe lângă muncă, Penitenciarul Oradea se implică şi în educarea deţinuţilor. În anul şcolar 2024–2025, 22 dintre aceştia au finalizat cicluri de învăţământ primar, gimnazial sau liceal. Pentru cei cu un nivel redus de educaţie, unitatea organizează cursuri profesionale adaptate, cum este cel de ajutor de bucătar, desfăşurat în colaborare cu AJOFM Bihor.
Reprezentanţii penitenciarului susţin că implicarea în muncă sau educaţie contribuie la reducerea tensiunilor, îmbunătăţeşte comportamentul şi scade riscul de recidivă. Reabilitarea, spun ei, nu se termină la eliberare, ci continuă în afara zidurilor, în funcţie de cât de pregătit este fiecare să revină în societate.
Penitenciarul Oradea are o capacitate legală de 439 de locuri, însă în prezent sunt 633 de deținuți, ceea ce înseamnă un grad de ocupare de 144%. La nivel național, se înregistrează o tendință ușoară de creștere a populației din penitenciare.