La câteva zile după ce Centrul pentru Arii Protejate şi Dezvoltare Durabilă a acuzat că în defileul Crişului Repede din Vadu Crişului, o rezervaţie naturală strict ocrotită de lege, au loc lucrări ilegale în albia râului, iar ABA Crişuri pretinde că face o decolmatare necesară, ecologiştii au făcut publice noi imagini ale lucrărilor, care confirmă că şantierul deschis acolo nu are nimic de-a face cu protecţia naturii.
În fotografii se văd peşti dintr-o specie ocrotită la nivel european care zac morţi între pietrele excavate şi mai mulţi arbori tăiaţi clandestin, iar apoi acoperiţi cu noroi.
În timp ce ecologiştii sunt convinşi că procurorii ar trebui să înceapă cercetări penale, instituţiile responsabile încă nu au fost în control la faţa locului.
Legea ABA
Aşa cum BIHOREANUL a scris, lucrările se desfăşoară pe ambele maluri ale Crişului Repede, în amonte de podul rutier care duce dinspre satul Vadu Crişului spre pădurea unde este amenajat traseul pentru vizitarea peşterii şi a cascadei cu acelaşi nume. Printr-un comunicat transmis vinerea trecută, CAPDD Bihor (care a deţinut custodia ariei protejate Pădurea Craiului, traversată de defileul Crişului Repede, până în 2018, la înfiinţarea ANANP) a acuzat că această zonă protejată de lege este distrusă cu buldozerul, fără autorizaţii sau studii de impact asupra mediului, chiar dacă acolo vieţuiesc specii ocrotite de lege.
În replică, Administraţia Bazinală de Apă Crişuri a transmis că desfăşoară lucrări de decolmatare cerute de Primăria Vadu Crişului, menite să protejeze rambleul căii ferate de pe malul drept al Crişului Repede şi să creeze acces la staţia hidrometică pe care o deţine în zonă. Pentru asta, materialul excavat din râu este depozitat pe ambele maluri.
În document, ABA Crişuri n-a invocat nicio autorizaţie din partea instituţiilor responsabile de protecţia mediului, chit că zona şantierului este în plină rezervaţie naturală, unde intervenţiile de orice fel sunt interzise, ci doar Legea Apelor, care prevede că are responsabilitatea îngrijirii cursurilor de apă.
Defrişare ascunsă cu... noroi
În ciuda faptului că ecologiştii au cerut instituţiilor responsabile de protecţia naturii, mai precis Gărzii de Mediu, Gărzii Forestiere şi Agenţiei Naţionale pentru Arii Naturale Protejate (ANANP), să descindă la faţa locului, până acum, acest lucru nu s-a întâmplat. Potrivit informaţiilor transmise de Garda de Mediu Bihor, un control comun în zonă este planificat pentru ziua de joi.
Între timp, însă, ABA Crişuri a continuat lucrările. Marţi, când reprezentanţii CAPDD Bihor au mers în zonă, au sesizat că mai multe aspecte precizate de ABA Crişuri sunt mincinoase.
În timp ce angajaţii Apelor Române susţin că lucrările se întind pe o suprafaţă de „aproximativ 150 metri”, lungimea şantierului este de cel puţin 500 de metri, conform ecologiştilor. Mai mult, deşi ABA susţine că n-a tăiat niciun copac, ci doar a scos vegetaţie din apă, reprezentanţii CAPDD au găsit acolo arbori nemarcaţi, tăiaţi şi acoperiţi cu noroi.
„Am descoperit în zona lucrărilor mai multe cioate de arbori tăiați de pe mal, cioatele fiind nemarcate pentru tăiere. Pe lângă asta, ceea ce ne face și mai mult să ne îndoim de legalitatea lucrărilor este faptul că, de la ultima noastră verificare în teren, toate aceste cioate au fost acoperite cu un strat de noroi, cel mai probabil pentru a nu fi observate ușor”, se arată într-o postare făcută de ONG pe Facebook.
Ecologiştii se întreabă şi de ce, brusc, ABA Crişuri a simţit nevoia să creeze un acces la staţia hidrometrică din apropiere (foto jos), care zeci de ani a fost accesibilă prin mers pe jos.
ABA vs. CFR
CAPDD arată că şi argumentul ABA Crişuri potrivit căruia râul colmatat pune în pericol rambleul căii ferate nu stă în picioare din două motive: săpături de mare amploare se fac tocmai pe malul drept, adică aproape de calea ferată, ceea ce mai degrabă ar destabiliza-o decât să o securizeze, iar CFR spune că nici n-a cerut asemenea intervenţii.
„CAPDD Bihor a solicitat Companiei Naționale de Căi Ferate să precizeze necesitatea diminuării acestui pericol. CFR declară că lucrările efectuate în zonă sunt lucrări de igienă realizate de către Primăria Vadu Crișului, în niciun caz lucrări de decolmatare care să elimine un pericol existent pentru rambleul căii ferate, acestea nefiind necesare”, susţin ecologiştii.
„Dosare penale pentru toţi”
Ca dezastrul să fie complet, reprezentanţii CAPDD Bihor au găsit în apa Crişului Repede şi numeroase exemplare de peşti morţi, dintr-o specie protejată. „Deși imaginile atașate vorbesc de la sine, mai precizăm și că am descoperit zeci de exemplare moarte, sfârtecate de lama buldozerului sau strivite între pietre, din specia Cottus gobio, specie de pește de interes european și unul din motivele pentru care această rezervație există și pentru care a fost declarat situl Natura2000 Defileul Crișului Repede – Pădurea Craiului”, mai arată ONG-ul.
În acest context, ecologiştii cer din nou instituţiilor responsabile să intervină. „Devine tot mai evident că acțiunile sunt ilegale, neavând avizele necesare pentru realizarea lor. Această solicitare vine și pe fondul faptului că rezervația naturală cu pricina are un „istoric” al ilegalităților comise acolo. Acum câțiva ani, primarul din aceeași comună, Vadu Crișului, a fost amendat de autorități pentru același tip de acțiuni. Bineînțeles, și acelea realizate fără nici cea mai mică urmă de autorizare. Amploarea dezastrului din Defileul Crișului Repede trebuie să se sfârșească cu dosare penale pentru toți cei care au contribuit la realizarea lui, o simplă amendă fiind praf în ochii tuturor”, mai spun ei.