Librăria Humanitas din Oradea va găzdui, duminică, de la ora 12, o dezbatere care va acoperi negocierile pentru restituirea tezaurului românesc trimis în 1916 şi 1917 la Moscova şi rămas în mare parte nerecuperat până astăzi.

Le-am dat avuţia…

La dezbatere va participa jurnalistul Marian Voicu, cel care a lansat cartea "Tezaurul României de la Moscova – Inventarul unei istorii de o sută de ani" şi filosoful Mihai Maci, lector universitar la Departamentul de Relaţii Internaţionale al Universităţii din Oradea.

"Încercaţi să îi povestiţi unui rus rezonabil, fără să vă înfierbântaţi, istoria Tezaurului românesc. Veţi trece, exasperaţi, de la problema simplă a unei datorii neplătite, creanţă transmisă din generaţie în generaţie, până la Basarabia, războiul de pe Frontul de Est, instalarea comunismului în România sau scutul de la Deveselu", spune Marian Voicu despre problemă.

"Pentru noi, chestiunea Tezaurului este simplă: le-am dat ruşilor toată avuţia noastră, spre păstrare, cu acte în regulă. De 100 de ani le-o cerem înapoi. Pentru români, rezolvarea problemei Tezaurului ar duce la îmbunătăţirea relaţiei bilaterale. Pentru ruşi, îmbunătăţirea relaţiilor bilaterale ar duce la rezolvarea problemei Tezaurului. Iată o situaţie fără ieşire", adaugă acesta.

Cartea Tezaurului

Potrivit organizatorilor de la Humanitas, în volumul "Tezaurul României de la Moscova - Inventarul unei istorii de o sută de ani", Voicu prezintă păienjenişul de negocieri pe acest subiect, începute de la finalul Primului Război Mondial, dar care au lăsat problema Tezaurului în mare parte nerezolvată.

Toate regimurile politice care au venit la putere de atunci au cerut ruşilor Tezaurul. Această istorie complicată a fost reconstituită în urma unei documentări serioase, consultării arhivei diplomatice, a rapoartelor şi proceselor verbale oficiale, a inventarelor valorilor evacuate, materialelor apărute în presă, a jurnalelor personalităţilor implicate, a corespondenţei oficiale şi a altor documente de arhivă şi conţine interviuri luate de Marian Voicu şi Liviu Iurea unor specialişti şi diplomaţi români şi ruşi. Multe din documentele publicate în volum sunt inedite.

Ce valori au "arestat" ruşii

Pentru cei mai mulţi dintre români, Tezaurul înseamnă aurul Băncii Naţionale a României. Şi totuşi, acesta reprezenta mai puţin de o zecime din valoarea bunurilor evacuate în Rusia în 1916 şi 1917, amintesc organizatorii dezbaterii.

Românii au trimis atunci tezaurele Băncii Naţionale şi ale Casei de Depuneri şi Consemnaţiuni, ale băncilor private şi ale instituţiilor publice, bijuteriile Coroanei, cele mai importante obiecte de artă din muzee şi colecţiile private, odoarele mănăstireşti, colecţiile numismatice, arhivele statului, arhivele diplomatice, manuscrisele, cărţile rare, în fine, tot ce reprezenta, ca patrimoniu, identitatea naţiunii române, începând cu secolul al XIV-lea.

De două ori în 100 de ani s-a transmis vestea că Tezaurul s-a întors în ţară. În 1935, în lăzile ajunse în ţară s-au descoperit documente de arhivă, hărţi cadastrale, documente de proprietare de o mare însemnătate istorică pentru noi. În 1956 românii au primit colecţia numismatică, odoarele bisericeşti, tezaurul de la Pietroasa, obiecte de artă medievală, artă modernă şi contemporană, care între timp fuseseră scoase din cutiile sigilate în care se păstrau la Moscova şi restaurate.

De fiecare dată restituirea a fost prezentată ca un gest de mărinimie, care urmărea o normalizare a relaţiilor dintre cele două state.