Săptămâna trecută, Camera Deputaţilor, în calitate de cameră decizională, a adoptat un proiect de lege ce prevede faptul că hotărârile judecătoreşti vor fi comunicate, prioritar, prin email.
Chiar dacă, la prima vedere, s-ar putea spune că este vorba de o lege bună, în realitate modul în care este redactată nu face altceva decât să încurce, neavând o corespondenţă cu realitatea actuală a sistemului judiciar.
Potrivit legii adoptate, care va intra cât de curând în vigoare, dacă nu va fi atacată la Curtea Constituţională, "comunicarea hotărârilor judecătoreşti se va face, din oficiu, prin poşta electronică, dacă partea a indicat instanţei datele corespunzătoare în acest scop, direct sau la solicitarea expresă a instanţei, în timpul procesului". Aşadar, ca orice parte care şi-a indicat adresa de email pe parcursul procedurii va "beneficia" de comunicarea electronică a hotărârii, fie că vrea, fie că nu vrea.
Am fost şi am rămas un susţinător puternic al procesului de digitalizare, dar, în acelaşi timp, am susţinut constant că acesta nu trebuie făcut cu "buldozerul", ci cu creierul. Actualmente, la nivelul ţării există diverse sisteme de comunicare electronică a hotărârilor judecătoreşti, majoritatea fiind bazate pe acordul expres al părţii, exprimat separat de acordul privind utilizarea dosarului electronic. De asemenea, sistemele electronice de comunicare a hotărârilor judecătoreşti actuale, în majoritatea lor, solicită o confirmare expresă a destinatarului la primirea actului; în lipsa acestei confirmări, se face comunicare fizică.
În loc să se intereseze despre toate aceste lucruri, sau măcar să fie informaţi prin intermediul Ministerului Justiţiei, dragii noştri aleşi ai neamului prevăd în noua lege că este considerată comunicare valabilă orice comunicare care este atestată de server că a fost livrată - adică, mai pe româneşte, plicul a plecat şi nu ne interesează dacă a ajuns sau nu.
O asemenea lege, dacă va intra în vigoare, nu va face altceva decât să bulverseze sistemul actual, creat prin munca unor manageri adevăraţi de la unele curţi de apel sau tribunale.
Această problemă ar fi fost rezolvată, la fel ca multe altele ce ţin de digitalizare, prin intermediul "dosarului electronic naţional" ce trebuia să fie operabil începând cu 1 ianuarie 2022 şi care prevedea şi o adaptare corectă a legislaţiei la realităţile actuale. Din păcate, însă, proiectul a fost blocat, zăcând probabil acum pe fundul unui sertar încăpător...