DIICOT a transmis joi seară o reacție publică rară prin ton și prin momentul ales, în plin scandal al azilelor nelegale din Bihor coordonate de Viorel Pașca, caz care a acaparat în ultimele zile agenda publică, prin ancheta penală, reacții politice, postări pe rețele sociale, declarații publice și manifestații de susținere.
Comunicatul a fost transmis în aceeași seară în care Tribunalul București era așteptat să se pronunțe asupra cererii procurorilor de arestare preventivă pentru Viorel Pașca, soția sa, cei trei fii și Delia Mioara Păcală, femeia despre care anchetatorii spun că administra structuri din cadrul Asociației Dumbrava - Dumnezeu Poartă de Grijă.
Procurorii au cerut arestarea preventivă pentru 30 de zile a celor șase inculpați reținuți, acuzați în dosarul privind suspiciuni de constituire a unui grup infracțional organizat, trafic de persoane și exploatarea unor persoane vulnerabile.
„Presiune asupra instanței”
În comunicatul transmis joi seară, DIICOT răspunde direct valului de comentarii generate de dosar. Procurorii resping „categoric” afirmațiile care, spun ei, „sub aparența unei simple opinii publice, inoculează ideea că o anchetă penală este un «spectacol», o demonstrație de forță sau un instrument folosit pentru a produce efecte politice”.
„Ele constituie o intervenție directă a unor oameni politici într-o cauză penală aflată în plină derulare, făcută exact în perioada în care instanța urma să se pronunțe asupra cererilor DIICOT de luare a unor măsuri preventive”, arată Direcția.
Procurorii subliniază că nu contestă dreptul oricărui cetățean de a critica o instituție a statului, dar susțin că problema apare atunci când vizibilitatea politică este folosită pentru a pune sub semnul întrebării o anchetă penală concretă, înainte de analiza judecătorului.
„Nu este vorba despre dreptul legitim al oricărui cetățean de a critica o instituție a statului. Este vorba despre folosirea vizibilității politice pentru a arunca asupra unei anchete penale concrete o umbră de suspiciune, înainte ca un judecător să analizeze probele și să se pronunțe asupra solicitărilor formulate de procurori. Este un mesaj de subminare a credibilității anchetatorilor și, implicit, de presiune asupra instanței chemate să decidă”, se arată în comunicatul DIICOT.
„Justiția nu se face prin postări”
DIICOT mai transmite că este „inacceptabil” ca, într-o cauză penală gravă, care privește suspiciuni de trafic de persoane și posibila exploatare a unor persoane vulnerabile, dezbaterea publică să fie mutată „de la fapte, victime și proceduri judiciare” către „asocieri politice gratuite”.
„Justiția nu se face prin comunicate politice, postări pe rețele sociale sau declarații cu miză electorală. Dacă există nemulțumiri față de o măsură procesuală, acestea se discută în fața judecătorului, pe baza probelor și a legii. Nu prin etichetări publice, nu prin ironii și nu prin insinuări care urmăresc să creeze presiune asupra procurorilor și judecătorilor”, mai arată procurorii.
Direcția avertizează și că atacurile la adresa justiției sunt „profund nocive pentru o societate democratică”, pentru că erodează încrederea în instituțiile judiciare și afectează separația puterilor în stat.
„Un stat democratic nu poate funcționa dacă orice anchetă incomodă este prezentată ca răfuială politică, orice măsură procesuală este calificată drept spectacol, iar orice intervenție a justiției este tratată ca un atac. O asemenea logică transformă justiția în teren de confruntare electorală și pune o presiune nepermisă asupra celor chemați să aplice legea”, susține DIICOT.
„Spectacol”, „fief-ul lui Bolojan” și păreri opuse
Reacția DIICOT vine după ce cazul Pașca a generat poziții publice puternice și divergente.
Printre cei care au criticat modul în care a fost prezentată și instrumentată intervenția s-a numărat Robert Sighiartău, secretarul general al PNL, care a scris pe Facebook un mesaj început cu întrebarea „Justiție sau spectacol în BIHOR?”. Potrivit fragmentelor indexate din postarea sa publică, acesta a afirmat că nu are „date certe” despre ceea ce s-a întâmplat în județul Bihor, dar a pus sub semnul întrebării „demonstrația de forță”, întrebând la ce ajută aceasta și sugerând că unele televiziuni ar putea folosi cazul pentru a vorbi despre „fief-ul lui Bolojan” și pentru a crea legături politice.
Într-o poziție diferită, fostul ministru al Sănătății Alexandru Rogobete a apărat intervenția instituțiilor și a criticat reacțiile apărute după descinderile DIICOT. „Văd că este multă supărare în bula virtuală mesianică după descinderile DIICOT de la Bihor. Și mă întreb: de ce? Justiția nu trebuie să își facă datoria peste tot, indiferent despre ce județ este vorba?”, a scris acesta pe Facebook, potrivit Gândul. Rogobete a mai spus că, pe vremea când era ministru al Sănătății, a dispus controale după un incident petrecut într-un spital din sudul țării, verificări în urma cărora au apărut legături cu pacienți transferați către centre din Bihor, iar rapoartele au fost transmise către Parchetul General și DIICOT.
Între timp, premierul interimar Ilie Bolojan a respins joi orice asociere cu cazul, după ce în spațiul public au apărut referiri la faptul că Asociația Dumbrava fusese premiată în trecut la Oradea. „Oricât ați încerca să mă asociați cu această situație, nu am nicio legătură”, a declarat Bolojan, precizând că nu a avut interacțiuni cu reprezentanții asociației, nu i-a vizitat și nu a avut „competențe de reglementare” asupra activității acesteia.
Poliția Română, videoclip cu intervenția
Pe de altă parte, tot joi seara, Poliția Română a publicat un clip video din timpul intervenției desfășurate pe 30 iunie la centrele lui Viorel Pașca din Bihor, cu muzică antrenantă pe fundal și câteva detalii despre starea persoanelor găsite acolo.
Amintim că a fost o mobilizare fără precedent în ziua perchezițiilor DIICOT la centrele din Bihor, cu procurori, polițiști, jandarmi, precum și 155 de mijloace tehnice ale IGSU pentru sprijinirea intervenției din teren (ambulanțe, autospeciale pentru victime multiple etc.).