- Fostul ministru al Sănătății Patriciu Achimaș-Cadariu este acuzat de malpraxis de o pacientă bihoreancă
- O bihoreancă susține că, în timpul unei operații, chirurgul clujean i-a uitat un clip prins pe ureter, ceea ce i-a distrus femeii un rinichi, acuzație respinsă de medicul ex-parlamentar PSD, care susține că, de fapt, pacienta a suferit o complicație rară
Trenul de Cluj a fost mult timp medicul preferat al bihorenilor, dar uneori nu cu deznodământul sperat. O bihoreancă îl acuză pe fostul ministru al Sănătății Patriciu Achimaș-Cadariu că a condamnat-o la o viață grea, cu un singur rinichi funcțional, din pricina unei greșeli pe care ar fi comis-o când a operat-o: ar fi uitat în ea un dispozitiv medical care i-a blocat rinichiul.
Acuzația este vehement respinsă de doctorul care a fost și deputat PSD de Cluj, care se apără și spune că femeia a suferit o complicație medicală rară, dar de care el nu se face vinovat. Cine are dreptate urmează să stabilească judecătorii.
Pe mâini bune
Rodica, o bihoreancă acum în vârstă de 53 de ani care locuiește într-un sat de lângă Oradea, spune că viața ei s-a schimbat radical după o operație făcută în toamna anului 2022 la Institutul Oncologic „Prof. Dr. Ion Chiricuță” din Cluj-Napoca. Femeia fusese diagnosticată cu hiperplazie endometrială cu atipii, o afecțiune a uterului cu risc cancerigen, iar medicii i-au recomandat o histerectomie totală, adică îndepărtarea uterului, ovarelor și trompelor uterine.
Pentru intervenție, bihoreanca a ales să meargă la unul dintre cei mai cunoscuți chirurgi oncologi din Cluj, Patriciu Achimaș-Cadariu. Profesor la Universitatea de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu” din Cluj-Napoca, Achimaș-Cadariu a fost ministru al Sănătății în guvernul condus de Dacian Cioloș, demisionând din funcție în mai 2016, când a izbucnit scandalul dezinfectanților Hexipharma.
Ulterior, în 2020, și-a reluat activitatea politică, devenind pentru un mandat deputat PSD de Cluj. Era parlamentar și când a consultat-o pe Rodica și i-a inspirat încredere femeii. „Am fost convinsă că sunt pe cele mai bune mâini cu putință”, zice ea. Operația a avut loc pe 15 septembrie 2022 și a fost realizată laparoscopic, adică prin incizii mici, cu ajutorul unei camere video, de o echipă coordonată de Achimaș-Cadariu și din care a făcut parte și urologul Vlad Schițcu. Intervenția a decurs fără probleme, iar după o săptămână pacienta a plecat acasă.
Un rinichi blocat
Femeia a revenit la institutul clujean la control în luna decembrie, așa cum i-a cerut chirurgul, și susține că i s-a plâns de dureri lombare. „M-a consultat Achimaș-Cadariu, mi-a spus că nu e nimic în neregulă, iar eu am crezut că așa e normal, să mă mai doară uneori”, zice Rodica.
Durerile nu s-au estompat, însă. „Câteva luni mai târziu, mă durea zona rinichilor foarte tare și m-am programat la un urolog”, explică pacienta. A fost diagnosticată cu hidronefroză la rinichiul drept, ceea ce înseamnă că organul era dilatat, din cauză că urina nu putea ieși din el. Rinichii produc urină, care ajunge în vezica urinară prin două tuburi subțiri numite uretere. Dacă unul dintre aceste tuburi este blocat, urina nu mai ajunge în vezică și se întoarce în rinichi, pe care îl umflă și îl deteriorează în timp. Netratată, afecțiunea duce la pierderea funcției rinichiului.
Ulterior, investigațiile au arătat că Rodica avea hidronefroză gradul IV, cea mai gravă formă, iar rinichiul drept nu mai funcționa aproape deloc, din cauza unui blocaj pe ureter. „Aveam deja hematurie (n.r. sânge în urină) și doctorul Gheorghe Bumbu mi-a spus că, fără operație, nu mai trăiesc mult. M-a operat de urgență”, zice Rodica.
Corp străin eliminat
În timpul intervenției, urologul orădean a depistat și ce anume bloca rinichiul: un clip din plastic (foto), prins pe ureter. Actele medicale pe care Rodica le-a primit la externare arată că, în timpul intervenției chirurgicale, dr. Bumbu a identificat zona blocată și a găsit acolo un „clip Hem-o-lock aplicat transversal pe ureter”, motiv pentru care a făcut o „reimplantare vezico-ureterală dreapta”. Concret, urologul a desprins clipul care era prins pe ureter și a conectat canalul la vezică, ceea ce a dus la deblocarea rinichiului.
După această intervenție, Rodica a început să se simtă mai bine, scăpând și de dureri. „Dar nici astăzi nu îmi funcționează rinichiul decât la 10% din capacitate și probabil așa voi fi toată viața”, se plânge bihoreanca, arătând că trebuie să acorde atenție sporită dietei sale, pentru a nu-și suprasolicita funcțiile renale.
Acuzații de malpraxis
Clipul scos din corpul bihorencei este unul din plastic, care se folosește frecvent în chirurgia laparoscopică, pentru a închide un vas sau un canal. Această clemă este astfel concepută încât să rămână permanent în corp, dar nu oriunde, ci la capătul unui vas de sânge, cu rol de închidere. Provizoriu poate fi prins și pe ureter, cu scop de sigilare temporară în timpul operației, dar nu trebuie să rămână permanent, așa cum pare că s-a întâmplat în cazul Rodicăi, unde la operația de la Pelican s-a găsit clipul „atașat”, adică prins, pe canal. „Nu-mi explic altfel decât că doctorii au uitat clipul acolo, ceea ce mie mi-a distrus rinichiul”, zice pacienta.
Este convinsă că doctorii sunt vinovați și din reacțiile acestora: când era internată la Pelican, un medic rezident din subordinea lui Achimaș-Cadariu a sunat-o, ca să-i propună transferul la Cluj, pe care l-a refuzat. „Eu nu i-am anunțat că urmează să fiu operată, așa că probabil medicii au vorbit între ei, tocmai pentru că era o problemă legată de operația de histerectomie, altfel nu văd de ce m-ar fi chemat ei la Cluj”. Ulterior operației de la Oradea, Rodica a fost la un control la Achimaș-Cadariu și susține că chirurgul nu i-a dat prea multe explicații. „I-am reproșat că m-a nenorocit pe viață și a zis doar că-i pare rău”, spune femeia.
Convinsă că a fost nenorocită pe viață de neglijența medicilor clujeni, a deschis un proces de malpraxis împotriva doctorilor Achimaș-Cadariu și Schițcu, cerându-le daune de 250.000 de euro. Procesul, pornit la Tribunalul Cluj în anul 2024, a fost strămutat la Bistrița-Năsăud anul trecut, la cererea pacientei, temătoare că fostul ministru are o influență prea mare în mediul clujean. La Tribunalul Bistrița-Năsăud, procesul se derulează lent, fiind abia la al treilea termen. „Nici nu au fost încă audiați martorii”, se plânge bihoreanca.
O complicație?
Doctorii clujeni resping acuzațiile de malpraxis și, prin intermediul avocatului care îi reprezintă atât pe Achimaș-Cadariu, cât și pe Schițcu, au transmis că pacienta nu suferă de pe urma unei neglijențe a lor, ci din pricina unei complicații rare.
„Clipul nu a fost uitat în pacientă, el trebuia să rămână acolo. Dar nu a fost atașat de ureter, cum greșit acuză dânsa, ci pe vase de sânge, și a migrat spre ureter, așa cum literatura de specialitate arată că se poate întâmpla”, spune avocatul Cristian Săvuș (foto). Complicația este într-adevăr descrisă de articole științifice, însă este una rară, care se petrece în 1% dintre cazuri.
„Dacă ureterul ar fi fost prins cu un clip în timpul operației, pacienta ar fi avut dureri puternice imediat după intervenție. Era o problemă de ore să apară hidronefroza, nu treceau luni de zile”, mai zice apărătorul medicilor. Există posibilitatea, însă, ca ureterul să fi fost blocat parțial, iar funcționarea să fie la început îngreunată, nu blocată, ceea ce ar explica și de ce diagnosticul renal a fost pus după 10 luni.
Dacă a fost o greșeală medicală sau o complicație rară, așa cum susțin medicii, va stabili expertiza medico-legală cerută de avocați și, în final, instanța. Una peste alta, bihoreanca trăiește cu un rinichi afectat după o operație care ar fi trebuit să o vindece...
GREȘEALĂ VS. COMPLICAȚIE
Ce înseamnă malpraxisul medical
Potrivit legii, malpraxisul medical înseamnă o greșeală profesională comisă de personalul medical, prin neglijență, imprudență sau cunoștințe insuficiente, care produce un prejudiciu pacientului. Pacienții care se confruntă cu asemenea situații pot face reclamații Colegiului Medicilor, însă în cel mult 6 luni de la comiterea faptei sau de la depistarea consecințelor, altminteri rămânând doar calea deschiderii unui proces.
Pentru ca un medic să fie obligat la despăgubiri, în instanță trebuie dovedite patru elemente: existența unei greșeli medicale, existența unui prejudiciu suferit de pacient, vina medicului și legătura directă dintre greșeală și prejudiciu.
Medicii nu răspund, însă, pentru complicațiile și riscurile considerate normale și acceptate ale unei intervenții, dacă acestea nu au fost provocate de o greșeală. În astfel de procese, cea mai importantă probă este expertiza medico-legală, care stabilește dacă a fost vorba despre o eroare medicală sau despre o complicație posibilă a intervenției.
Prin lege, medicii sunt obligați să aibă asigurare de malpraxis, astfel încât, dacă instanța stabilește că au greșit și au provocat un prejudiciu unui pacient, despăgubirile să fie plătite de firma de asigurări.