Alexey Grishaev, adjunct al ataşatului militar în cadrul Ambasadei Federaţiei Ruse la Bucureşti, a fost declarat persona non grata pe teritoriul României, "având în vedere că activităţile şi acţiunile sale contravin prevederilor Convenţiei de la Viena privind relaţiile diplomatice din 1961". Anunţul a fost făcut, luni, de Ministerul Afacerilor Externe şi nu a rămas fără ecouri.

Digi24 spune că diplomatul ar fi încercat să adune informaţii politice şi militare. 

Grishaev ar fi agent GRU (serviciu secret al Armatei Federației Ruse).

Acesta ar fi încercat să obțină informații din domeniul militar, despre activitatea forțelor NATO și despre interesele aliaților europeni și americani ai României.

De asemenea, cetățeanul rus ar fi încercat să aibă acces la anumite persoane care să îl ajute să obțină astfel de informații, dar fără succes.  El urmează să fie expulzat. 

Potrivit HotNews.ro, care citează un comunicat al MAE, informaţia a fost comunicată părţii ruse luni, cu prilejul convocării la sediul MAE, din dispoziţia ministrului Bogdan Aurescu, a ambasadorului Federaţiei Ruse la Bucureşti, Valery Kuzmin (foto).

„Decizie neprietenoasă”

"Această decizie este incontestabil una neprietenoasă şi nu îmbunătăţeşte relaţiile internaţionale dintre Rusia şi România", a declarat pentru agenţia TASS ambasadorul Valery Kuzmin.

Conform Hotnews.ro, diplomatul a mai precizat că, "în conformitate cu convenţia de la Viena, autorităţile ruse îşi rezervă dreptul de a lua măsuri relevante ca răspuns". 

După comunicarea acestei decizii, purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe rus, Maria Zaharova, a declarat pentru agenţia oficială TASS că ambasadorul României la Moscova, Cristian Istrate, cunoaşte bine procedura măsurilor reciproce de răspuns la paşii corespunzători în relaţia cu Moscova. "Ambasadorul României în Rusia cunoaşte bine procedura măsurilor de răspuns", a spus ea.

Se întrunește CSAT

Sursa citată mai arată că, săptămâna aceasta, o şedinţă a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) va fi convocată pe tema tensiunilor Rusia-Ucraina, a anunţat joi preşedintele Klaus Iohannis, care susţine că autorităţile din România "sunt pe fază".

"Situaţia este îngrijorătoare (...) Să nu îşi imagineze cineva că stăm şi aşteptăm informaţii de la alţii. Nu, noi dăm informaţii altora", a spus Iohannis.

Hotnews.ro explică contextul, arătând că vineri, pe pagina de Facebook a Ambasadei Rusiei la Bucureşti au fost postate răspunsurile ambasadorului Valery Kuzmin la "întrebări adresate Ambasadei". Kuzmin a afirmat, printre altele, că România ar trebui să fie îngrijorată dacă s-ar implica într-o "aventură militară" alături de NATO. 

"Nu există niciun motiv pentru care România să se îngrijoreze de situaţia din estul Ucrainei, desigur, cu excepţia cazului în care, din propria voinţă sau a aliaţilor săi strategici, ea ar fi implicată într-un fel de aventură militară concepută de "capetele fierbinţi" din sediul NATO".

În replică, ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, a spus că orice ameninţare la adresa României este o ameninţare la adresa NATO.

"Faptul că România face parte din această alianţă este o garanţie pentru securitatea României şi a cetăţenilor săi, fără niciun fel de dubiu, de aceea am şi spus că nu există niciun fel de pericol pentru România şi pentru cetăţenii ei în cursul acestei crize care a avut loc zilele trecute (mişcările de trupe ruse la graniţele Ucrainei - n.r.). Dar trebuie să fim foarte clari aici: orice ameninţare la adresa României este de fapt o ameninţare la adresa NATO şi luăm în serios aceste aspecte. Am citit în trecere o reacţie pe care Ambasada Rusiei a postat-o în aceste zile pe Facebook şi am văzut acolo un fel de avertisment mai mult sau mai puţin voalat la adresa României, de a nu merge în siajul unor aventurişti militari din conducerea NATO. Cert este că este regretabil faptul că nu se ştie încă în cadrul diplomaţiei ruse că, după 17 ani de la momentul aderării României la NATO, România este NATO", a declarat ministrul Bogdan Aurescu duminică seară, la Antena 3, potrivit Agerpres.

Lista țărilor care expulzează spioni ruși

Decizia autorităților române vine pe fondul unui val de expulzări din ambasade europene ale unor diplomați ruși.

România, luni, dar şi ţările baltice (Lituania, Letonia şi Estonia), vineri, s-au alăturat unei liste de ţări UE şi NATO în continuă creştere ce expulzează diplomaţi ruşi pentru posibile activităţi de spionaj, aceste decizii înfuriind Moscova.

Tot luni Ungaria, Polonia şi Slovacia şi-au declarat "solidaritatea totală" cu Cehia în conflictul cu Moscova, condamnând "acţiunile ilegale şi violente desfăşurate de agenţii ruşi" în Europa.

Expulzările de diplomați vine într-o perioadă de tensiuni acute între Rusia și Occident, inclusiv pe tema Ucrainei și a opozantului rus Alexei Navalnîi.

Kremlinul s-a plâns săptămâna trecută de ”o pshihoză anti-rusă în masă”, iar președintele Vladimir Putin a amenințat puterile străine cu un răspuns ”asimetric, rapid și dur” dacă vor trece de liniile roșii stabilite de Rusia.

Acest tip de discurs face puțin probabil ca Rusia – care nu a anunțat răspunsul ei la deciziile luate de România, Slovacia și țările baltice – să lase disputele să treacă de la sine.

O reacție similară a statelor europene a avut loc în martie 2018, în urma otrăvirii în Marea Britanie a fostului spion rus Serghei Skripal. Atunci, 14 țări din Uniunea Europeană - între care și România - au decis să expulzeze diplomați ruși.