Directorul ABA Crişuri, Dorel Dume: "Ne dor gunoaiele din ape"

Angajaţii Administraţiei Bazinale de Apă Crişuri adună zilnic câte 15 metri cubi de gunoaie, în special PET-uri, din cursurile de apă pe care le au în grijă. O cantitate uriaşă, care ar trebui să dea de gândit tuturor, spune directorul general al instituţiei, Dorel Dume.

Aflat pe funcţie din noiembrie 2014, dar angajat la această instituţie de trei decenii, Dume afirmă că nivelul deşeurilor aruncate în râuri a atins cote alarmante, motiv pentru care le-a cerut colegilor să declanşeze controale la primăriile din judeţ, primele responsabile pentru starea apelor care străbat localităţile.

Râuri de mizerii

- De Ziua Mondială a Apei, ABA Crişuri a lansat proiectul "Gunoiul doare!", prin care atenţionaţi asupra gunoaielor aruncate în apele din judeţ. Concret, ce vă propuneţi cu acest proiect?

- Ne dorim ca publicul să conştientizeze această problemă - a gunoaielor din ape - care pur şi simplu ne doare. Deşi activitatea noastră de bază este întreţinerea apelor, din păcate ajungem să ne concentrăm la fel de mult pe colectarea gunoaielor din cursurile de apă sau din vecinătatea lor. Astfel, sperăm să dăm un imbold tuturor cetăţenilor, să ne ajute să creăm un alt ambient în zonele limitrofe cursurilor de apă.  

- Care sunt cele mai murdare ape din judeţ? Şi cât de gravă este situaţia?

- Din păcate, toate cursurile de apă din bazinul Crişuri sunt afectate, în special de PET-uri, care reprezintă 80% din deşeurile aruncate în ape. Sigur, pentru că totul ajunge în aval, aici, în Oradea, este impactul cel mai mare. Zilnic colectăm 15 metri cubi de PET-uri din ape, dar nu e tot. Nu adunăm mai mult pentru că nu avem personalul necesar, deşi credeţi-mă că facem tot ce putem.

Apel la conştiinţă

- Câte amenzi a dat ABA Crişuri celor prinşi că au aruncat gunoaie în ape anul acesta?

- Până acum ne-am dorit să facem apel la conştiinţa oamenilor, dar într-un timp foarte scurt începem şi verificarea autorităţilor locale. Primăriile sunt primele răspunzătoare pentru apele de pe teritoriul lor şi ele trebuie să înţeleagă că noi nu avem forţa necesară pentru colectarea tuturor deşeurilor.

- Aţi găsit primării, cetăţeni sau firme care deversează şi reziduuri menajere în cursurile de apă?

- Nu în mod îngrijorător. Au fost unele accidente, dar au fost stopate rapid.

Barajul Leşu, încă în aşteptare

- Precipitaţiile abundente din ultima perioadă au cauzat probleme în Bihor? Cât de pline sunt barajele de acumulare?

- Nu sunt probleme din acest motiv. Volumul de apă în baraje este în limite normale, avem 155 milioane de metri cubi de apă în toate acumulările din bazinul hidrografic Crişuri.

- Care este stadiul lucrărilor de consolidare a barajului Leşu?

- Aceste lucrări de punere în siguranţă au o valoare de 3-4 milioane de euro şi din păcate încă nici nu au început, pentru că nu avem sursa de finanţare necesară. Am golit barajul şi aşteptăm finanţarea. Este o lucrare pe care vrem să o realizăm cât mai repede, pentru că, în afară de faptul că are un rol de apărare împotriva inundaţiilor, trebuie să recreăm mediul cu care ne-am obişnuit în spaţiul respectiv, acel luciu de apă care atrage turiştii.

Deversări izolate

- Dar la amenajarea de pe malul stâng al Crişului Repede în Oradea, între podurile Intelectualilor şi Ferdinand?

- Aceste lucrări sunt corelate cu lucrările Primăriei la parcarea subterană, evoluează împreună.

- Recent, aţi închis şantierul de pe valea Pasteur. Mai ajung deversări ilegale în Crişul Repede?

- Mai avem mici semnale din partea riveranilor că ar exista incidente izolate. Împreună cu Compania de Apă Oradea, încercăm să limităm la zero aceste deversări şi asta se va întâmpla când Compania va încheia lucrările la reţeaua de canalizare, încă în derulare.

Apa nu e o resursă infinită

- Ce alte investiţii îşi propune ABA Crişuri?

- Resursele sunt limitate în acest an, alocările nu sunt foarte mari şi suntem şi între cicluri de finanţare europeană. Ne propunem lucrări de ecologizare pe Crişul Repede, vom lucra în spaţiul hidrografic din Cluj, zona Călata, iar în Bihor pe Valea Nimăieşti şi în zona de amonte a Crişului Negru.

- An de an, nivelului pânzei de apă freatice din Bihor scade, o cauză fiind risipa de apă. Ce se poate face pentru a opri fenomenul? 

- Trebuie să învăţăm cu toţii că apa este o resursă epuizabilă, să nu o considerăm infinită. Statisticile la nivel mondial ne arată că la ora actuală abia unul din zece oameni are acces la apă, deşi mult mai mulţi oameni folosesc telefonul mobil şi au acces la internet. De aceste lucruri trebuie să fim conştienţi, şi abia atunci vom proteja apa, nu pentru noi, ci pentru copiii noştri. ABA Crişuri transmite periodic mesaje către populaţie să folosească apa raţional. Până la urmă, apa e un factor decisiv în viaţa noastră, este însăşi viaţa...