Directorul Agenţiei de Management al Destinaţiei Bihor, Răzvan Dumbravă: "În 10 ani, Bihorul va deveni realmente un judeţ turistic"

În toamna anului trecut, Bihorul a devenit primul judeţ care şi-a înfiinţat o Agenţie de Management al Destinaţiei, după moda vest-europeană. Având ca fondatori Consiliul Judeţean Bihor, Salvamont Bihor şi Universitatea din Oradea, AMD Bihor are menirea să identifice modalităţile cele mai eficiente pentru creşterea numărului de turişti. Şi mai important, spune directorul agenţiei, Răzvan Dumbravă, este ca vizitatorii să descopere tot judeţul, nu să vină doar la o baie în Felix sau pentru o gură de aer curat în Padiş.

Originar din Târgu Jiu, dar stabilit în Oradea după un periplu prin Timişoara, unde a fost activist de mediu şi fondator al unei asociaţii de profil, Dumbravă spune că Bihorul trebuie să-şi scoată în prim-plan toate bogăţiile, pentru că succesul turistic al judeţului va veni tocmai din promovarea lui ca un pachet complet şi complex.

Agenţie pentru unitate

- Care este rolul Agenţiei de Management al Destinaţiei Bihor?

- Să reunească factorii interesaţi din sectorul turistic şi să le furnizeze know-how-ul, astfel încât aceştia să ia cele mai bune decizii pentru promovarea turistică. Sperăm că în toamnă vom da spre consultare publică o strategie turistică în care să se prezinte direcţiile în acest sens. De asemenea, lucrăm la crearea unui brand, a unui portal turistic al întregului judeţ şi, împreună cu designeri, la un format unitar al panourilor de semnalizare turistică. Bihorul îşi poate dezvolta turismul doar prin coordonarea integrată a tuturor valorilor sale. Dacă face asta, probabil că în 10 ani va deveni realmente un judeţ turistic.

- Care sunt zonele din Bihor în care un turist ar trebui să ajungă?

- Prima este Oradea, apoi Băile Felix şi 1 Mai, destinaţii în care noi am include şi siturile Natura 2000 Peţea, Betfia şi Tăşad, cu potenţial de ecoturism. Mai avem Valea Ierului, Stâna de Vale, Parcul Natural Apuseni cu Padiş şi Glăvoi, Pădurea Craiului, respectiv zona Vârtop, destinaţia cu cele mai multe locuri de cazare. Noi definim ca destinaţie turistică, deşi este puţin dezvoltată, şi zona Codru-Moma, unde avem obiceiuri de olărit, ecoturism, şi mănăstirea Izbuc, generator de flux turistic important care, din păcate, se canalizează doar spre mănăstire şi înapoi.

- Câţi turişti vin în Bihor şi ce aşteptări au?

- Deocamdată nu avem un sistem propriu de culegere a informaţiilor despre turişti, acum încercăm să-l punem la punct. În perioada următoare vom crea un kit pentru pensiuni, un fel de dulăpior cu pliante, hărţi, dar şi fişe prin care să monitorizeze turiştii. Atunci vom avea şi astfel de date.

- Care sunt atuurile şi minusurile Bihorului, ca destinaţie turistică?

- Atuul cel mai mare constă în faptul că e singurul judeţ din zona transfrontalieră care are munte, zonă termală şi ecoturism, combinaţie care ne asigură unicitatea. Trebuie să le şi arătăm turiştilor această îmbinare, iar după trei zile în Felix să le oferim două zile la munte. Un minus este starea DN 76.

Soluţii sunt

- Cât va mai domni haosul în Padiş? Ce soluţii de dezvoltare aveţi pentru una din zonele cu potenţial turistic uriaş, dar fără infrastructură adecvată?

- Soluţii sunt, în Europa este un trend campingul de rulote, din care se scot mai mulţi bani decât dintr-o pensiune. Însă primăriile care au terenuri şi toţi proprietarii privaţi din Padiş trebuie să stea la aceeaşi masă. De ce are nevoie Padişul urgent este canalizarea, trebuie făcute nişte fose impermeabile. Poate acum, cu noile consilii locale şi noii primari, vor apărea soluţii. Dar mai trebuie să se ţină cont de un aspect: erodarea destinaţiei. Fie că vorbim de o peşteră sau de platoul Glăvoi, un studiu foarte bine documentat trebuie să spună câţi turişti pot trece zilnic pe acolo pentru ca destinaţia să nu se distrugă.

- Cum catalogaţi serviciile turistice pe care le oferă Bihorul? În pensiuni se poate vorbi cu adevărat de ospitalitate?

- Eu zic că da, însă când vom avea acele kituri în pensiuni vom şti exact. Sigur este că în ultimii doi ani s-au diversificat serviciile. Avem trasee de via ferrata la Vadu Crişului şi Vârtop, pensiunile din Vad oferă rafting, la Vârtop mai au trotinete şi carturi, s-a dezvoltat foarte tare şi partea de ture ghidate. Tot mai multe pensiuni vând experienţe, nu doar cazare şi mâncare.

- Unde există potenţial turistic neexploatat? Şi ce soluţii aveţi pentru aceste zone?

- La nivelul fiecărei destinaţii există potenţial neexploatat. Turiştii din Felix ar putea fi duşi la Betfia, să observe seara liliecii. Pe Valea Sighiştelului şi în Munţii Codru-Moma avem bisericile de lemn, pe care vrem să le introducem chiar pe lista UNESCO. În Apuseni am putea face sesiuni de "photo-hunting" (n.r. - "vânătoare" cu aparate foto) de urşi sau râşi.

- Aţi stabilit o listă de proiecte ce vor putea fi depuse spre finanţare în noul ciclu european?

- Avem nişte fişe de proiect pe care le vom definitiva când ghidurile de finanţare vor fi publicate. Un accent se va pune pe dezvoltarea de trasee de cicloturism. De asemenea, vrem să creăm un corp de ghizi şi animatori de staţiune la care să poată apela pensiunile turistice din fiecare destinaţie. Ne dorim şi să organizăm evenimente specifice, cum ar fi un festival al plăcintelor, unul al vinurilor sau un maraton al Apusenilor.