De ani de zile, salubritatea este considerată un punct forte al Oradiei. Orașul a introdus colectarea separată a deșeurilor cu mult înaintea altor municipii și continuă să îmbunătățească sistemul, pentru a stimula reciclarea.
Totuși, nu orice schimbare este benefică. Pálhegyi Zoltán, directorul general al RER Vest, companie responsabilă cu colectarea deșeurilor, spune că insulele digitalizate amplasate în cartierele din Oradea ar putea mai mult să încurce decât să ajute colectarea separată și oferă exemple despre cum s-au organizat orașe din Occident.
Tarifarea la volum, un succes
- Oradea este adesea un oraș dat ca exemplu în țară. În opinia dvs., este un model de urmat în privința colectării separate și a reciclării?
- Despre reciclare nu pot să formulez o opinie, mă ocup doar cu colectarea deșeurilor. Diferența semnificativă față de alte orașe este colectarea separată a bio-deșeurilor. Alte județe caută încă soluții. Un alt avantaj este experiența noastră în colectarea textilelor, obligatorie de la 1 ianuarie, dar implementată la noi de peste un an. Din păcate, însă, nu există tehnologii de reciclare în lume. Anul trecut, la o expoziție de specialitate din München, am găsit doar două firme care abordează textilele, una care asigură doar sortarea lor, iar alta care din textile tocate produce un fel de pâslă care poate fi folosită la izolarea fonică sau termică a clădirilor. Sunt tehnologii de valorificare, nu de reciclare.
Revenind la salubrizarea din Oradea, cred că și sistemul RFID (n.r. microcipurile de pe pubele) este un avantaj și cea mai fiabilă soluție de tarifare, care asigură nu doar o transparență în facturare, ci și date privind colectările: când am fost la client, ce anume am ridicat. Următorul pas ar fi cântăritul gunoaielor, dar nici aici nu există încă tehnologii suficient de credibile. O toleranță a cântarelor de plus-minus 2 kilograme este mult pentru un sac de gunoi de maximum 4 kg. Există un studiu din Norvegia, cu orașul Stavanger, unde se plătea la volum, ca la noi, și un alt oraș unde se cântăreau deșeurile, iar concluzia a fost că în localitatea unde se cântăreau, tariful era cu 50% mai mare, din cauza investițiilor în sistem, dar cantitățile ajunse la reciclare erau aceleași.
- Ce reguli de colectare a deșeurilor se încalcă cel mai des în Oradea?
- La blocuri, unde este și grosul populației, avem aceleași probleme, deșeuri reziduale și biodegradabile printre reciclabile. Ponderea este acum chiar mai mare, pentru că au dispărut PET-urile. La case nu se prea întâmplă asta.
- Ce reclamă orădenii cel mai des la RER?
- Comportamentul colegilor noștri. Am văzut și eu cum trântesc pubelele unii dintre ei, dar nu am un remediu. Putem doar să înlocuim pubelele deteriorate, ceea ce și facem.
Insulele nu vor rezolva problemele
- Tot mai multe blocuri au insule digitalizate pentru deșeuri. Sunt o soluție bună?
- Multe reședințe de județ s-au aruncat pe insulele digitalizate, dar nu cred că vor aduce îmbunătățiri în comportamentul cetățeanului. Tehnologia nu va rezolva problema colectării separate. Oamenii, dacă nu simt că pot fi trași la răspundere, nu își schimbă comportamentul. Vor duce sacul de gunoi la insule, dar vor deschide containerul cel mai ieftin și vor arunca orice deșeuri acolo. Părerea mea este că doar când poți identifica utilizatorul unui recipient, te poți aștepta la rezultate mai bune.
- În Occident cum se face?
- Se practică o colectare la nivel de scară. Comunitățile mici sunt mai ușor de organizat și fiecare scară ar trebui să aibă recipientele ei. Pentru RER, ar fi un efort mult mai mare, dar așa putem obține cele mai bune rezultate. Pe de altă parte, din păcate, nici legea nu ne ajută. Construim blocuri noi, sate verticale, dar care nu sunt prevăzute cu o încăpere tehnică pentru gestionarea deșeurilor. În Olanda am văzut blocuri care aveau la parter o cameră de acest gen, în care locatarii intrau, printr-o ecluză, din casa scării, iar salubriștii din exterior. Cred că ar fi o soluție mai bună decât insulele digitalizate. Am mai văzut un model în Germania, cu tobogane pentru deșeuri în blocuri, pe care locatarii le accesează scanând un cod QR de pe etichete pe care ei le lipesc pe sacul de gunoi. În funcție de codul citit, deșeurile sunt direcționate spre 2-3 recipiente aflate la capătul toboganului.
La țară merge bine
- Cum s-au obișnuit bihorenii din Zona Metropolitană cu colectarea separată?
- Foarte bine, lucrurile merg bine. Rar avem transporturi care sunt considerate neconforme la halda de deșeuri.
- Câți dintre săteni au încheiat contracte de salubritate?
- Avem grade de contractare de la 60% la peste 100%. Cu cât comuna este mai departe de oraș, cum e Sârbi, gradul e mai mic, în timp ce în comunele limitrofe Oradiei am depășit populația declarată la recensământ.
- Cât de greu este să găsiți forță de muncă și care e calitatea acesteia?
- În România este greu, de aceea am apelat la forță de muncă din Nepal, iar de când avem muncitorii străini, s-au mai disciplinat și colegii români, care cel puțin vin la timp la muncă, pentru că au văzut că pot fi înlocuiți. Înainte, la 7.30 dimineața, șefii de echipaje mergeau în sate după ei, îi luau din pat, ca să poată să iasă la colectare mașinile de salubrizare.
- Dar nepalezii nu au încercat să fugă în Vest?
- Nu și nici nu vor. Cred că îi ajută și pe ei sistemul de garanție-returnare, care recuperează ambalajele în trei valuri: predate direct de cetățeni, culese de scotocitori și, la final, de muncitorii noștri, care își întregesc veniturile din asta.
Probleme la parcări
- Ce se poate face ca străzile din Oradea să fie și mai curate? Înlocuirea măturătorilor cu utilaje nu este o soluție?
- Unde se poate mătura mecanic deja se face. Problema cea mai mare sunt parcările de pe marginea carosabilului, de exemplu pe strada Primăriei, unde sunt mașini parcate continuu. Am putea interveni eficient doar dacă am avea un interval în care șoferii să nu poată opri, cum exista în urmă cu mai mulți ani.
- Cum arată azi flota de utilaje a RER Vest? Aveți în plan achiziția de vehicule mai noi sau mai moderne?
- Avem tot timpul în plan achiziții. Compactoarele de colectare, din punct de vedere al normelor de poluare, sunt la standard, dar încep să îmbătrânească, așa că le tot schimbăm. Anul trecut au venit 5 utilaje noi, anul acesta avem în plan să cumpărăm alte 4 și vrem să înnoim și parcul pentru stradal, mai ales măturătoare mici. Ne dorim să aducem una electrică 100% și două tradiționale. De asemenea, vrem să schimbăm camionetele care strâng deșeurile voluminoase. Numeric nu par multe, dar un utilaj costă de la 100.000 de euro în sus. Este un efort financiar pe care trebuie să-l facem.
- La ce să ne așteptăm în 2025 în privința salubrizării? Vor veni scumpiri sau reguli noi?
- Scumpiri da, dar nu de amploare. Am depus o solicitare pentru majorarea tarifelor, după creșterea salariului minim, dar pentru cetățeni efectul este de circa 2,5%. Reguli noi n-ar trebui să apară, dar eu aș promova comasarea fracției de hârtie și carton cu plastic și metal. Și pentru familia mea este dificilă pre-colectarea în atâtea fracții, deși locuim la casă. Îmi dau seama că într-un apartament este și mai greu.