George Enescu spunea că muzica este o putere spirituală "în stare să lege toţi oamenii între ei". Nu în toate cazurile. Statisticile arată că 89% dintre români nu merg deloc la Filarmonică sau la Operă, iar din ceilalţi 11% doar o parte sunt auditori fideli.
În timp ce alte instituţii similare din ţară se zbat, prin proiecte nonconformiste şi spectaculoase, să-şi câştige noi adepţi, la Filarmonica de Stat din Oradea, plină cu muzicieni creativi, lucrurile stagnează. Vicele Traian Bodea, de la Consiliul Judeţean, a cerut public şi vehement un plan de "eficientizare", mai ales că de curând, la împărţeala banilor pe 2017, instituţiei i s-au alocat aproape 70 miliarde de lei vechi...
Certaţi în public
După câţiva ani de linişte, Filarmonica orădeană e din nou subiect de scandal. La începutul lunii, într-o conferinţă de presă, Traian Bodea (foto) s-a declarat nemulţumit de activitatea instituţiei şi a cerut managementului să gândească programe şi activităţi mai "vizibile". Vicele CJ a spus că Filarmonica nu e destul de activă şi că, pentru salariile primite, muzicienii ar trebui să dea şi recitaluri în aer liber, astfel încât de muzica lor să se bucure mai multă lume.
Cum în speech-ul său a dat exemple neinspirate, arătând că în oraşe ca Viena şi Milano mulţi instrumentişti creează o atmosferă deosebită cântând pe străzile principale, politicianul a fost luat în derâdere şi criticat că vrea să scoată artişti virtuozi să facă show pe promenade. Ulterior, însă, Bodea şi-a prezentat BIHOREANULUI nemulţumirile. Şi nu sunt atât de hilare...
Oameni cu pretenţii
Responsabil de Direcţia Economică, Bodea spune că pentru a acoperi majorările salariale de 50% alocate personalului artistic, CJ a votat un buget de aproape 6,8 milioane lei pentru Filarmonică, faţă de 5,2 milioane lei în 2016 şi 4,3 milioane lei în 2015. Salariile brute sunt cuprinse acum, în funcţie de post, grad şi vechime, între 971 lei (corist debutant, cu jumătate de normă) şi 6.064 lei (şef partidă, gradul I), iar instrumentiştii primesc între 2.000-4.300 lei.
De aceşti bani, vicele ar vrea o activitate mai prolifică, în Oradea şi în judeţ. "Nu putem cheltui 70 miliarde de lei vechi ca să asculte muzică 300 de persoane. Când alocăm atâţia bani cred că putem emite şi nişte pretenţii. Nu e o Filarmonică privată, un SRL. Păi, atunci să beneficieze bihorenii de priceperea lor!". Bodea zice că nici angajaţii nu se omoară cu munca, nici managementul cu soluţii creative. "Am impresia că s-au plafonat. Au un concert pe săptămână. Cine vine, bine!... Dar e o lejeritate pe bani publici, ai bihorenilor".
Artiştii au, evident, o cu totul altă poziţie. Spun că măririle salariale sunt "o reparaţie", aşteptată de mult, ei făcând ore în şir studiu individual, repetiţii şi concerte săptămânale. Căci abilităţile lor nu sunt la îndemâna oricui, iar cultura nu se măsoară în bani...
Troc politic
Înfiinţată în 1923, Societatea Filarmonică din Oradea a devenit instituţie de stat în 1949, iar din 2003 are sală de concerte proprie. Azi, instituţia are 140 de angajaţi, din care 71 în orchestră, 39 corişti (cu jumătate de normă), iar ceilalţi sunt casieri, plasatoare, secretare, pompieri, contabili. Cel puţin la nivel de conducere, instituţia poartă de mulţi ani "emblema" UDMR, ca rezultat al unei târguieli politice din vremea când Teatrul de Stat era "alocat" românilor (deşi avea şi secţie maghiară) şi nu era împărţit în două instituţii separate.
Din 2009, managementul e asigurat de Todor Albert (foto), fost primar de Salonta, inginer zootehnist, instalat după demisia altul UDMR-ist, Sarkadi Zoltan, contestat încă de la numire, din 2005, şi acuzat că a "maghiarizat" instituţia. Todor a spus că vrea să facă ordine şi să stopeze scandalurile, ceea ce a reuşit, cel puţin pe cele publice. Iar pentru activitatea managerială pe ultimii 8 ani a fost notat cu 8,88 de o comisie de evaluare din subordinea CJ.
Filarmonica în cifre
În 2016, Filarmonica a susţinut 43 concerte de orchestră, cu lucrări de Mozart, Bach, Haydn etc., având invitaţi din România, Ungaria şi alte ţări. În afara concertelor de joi, artiştii au ţinut şi 20 de concerte educative pentru elevi, în timp ce coriştii au avut 11 apariţii. Dacă de regulă concertul cu muzică din filme şi cel de Anul Nou sunt repetate datorită cererii extrem de mari, celelalte programe nu sunt prea ademenitoare, ţinându-se rareori cu sala - de 475 locuri - plină.
Anul trecut, au fost 17.700 de spectatori plătitori şi 1.505 neplătitori, elevii şi studenţii de la Muzică putând intra gratuit. Veniturile proprii, din bilete, abonamente şi închirierea sălii, s-au ridicat la doar 267.000 lei. Pentru a-şi susţine activitatea, instituţia se bazează, deci, pe finanţarea de la judeţ.
Alţii pot…
În ultimii ani, văzând că rămân fără public, mai multe opere şi filarmonici din ţară au programat, singure sau în diverse colaborări, spectacole în locuri inedite, pentru a-şi câştiga noi adepţi. În Parcul Central din Cluj, Opera a prezentat baletul "Lacul Lebedelor", iar fragmente din cele mai importante producţii sunt scoase şi ele, ca "teaser", în spaţiile publice. Pe lângă turnee, Filarmonica din Timişoara e recunoscută pentru concertele în spaţii neobişnuite cum ar fi pista aeroportului ori o mănăstire, ba în urmă cu trei ani chiar şi într-o intersecţie din oraş! În spaţii publice au mai ieşit, de asemenea, şi filarmonicile din Iaşi, Craiova şi Piteşti...
Filarmonica din Oradea, însă, nu s-a zbătut să-şi mărească audienţa. Când e întrebat despre lipsa de dinamism, Todor zice că nu e vorba de comoditate, ci de lipsa resurselor, căci muzicienii profesionişti nu pot cânta ad-hoc "muzică de promenadă". Adică o lucrare trebuie prezentată în anumite condiţii, cu scenă, sonorizare şi lumini. "Cine organizează? Cine ne asigură toate astea?", spune el, adăugând că în toţi anii aproape tot bugetul s-a dus pe salarii. Nici directorul şi nici directorul artistic, Vasile Foica, cel care de fapt stabileşte programul stagiunii, nu vor să introducă mai multe concerte "accesibile", cu valsuri, polci şi muzică de filme, considerându-le un compromis nedorit de publicul avizat. Chiar dacă acesta e tot mai puţin şi tot mai îmbătrânit...
Omul sfinţeşte locul
Cunoscătorii ştiu, totuşi, că pentru proiecte interesante se găsesc şi finanţări din alte surse. Că se pot da spectacole şi în spaţii deschise, cum ar fi Cetatea sau Piaţa Unirii, care să le trezească şi altora interesul, fără a compromite valoarea lucrărilor clasice. Au făcut-o muzicieni cel puţin la fel de prestigioşi din ţară...
În timp ce Bodea zice că aşteaptă "soluţii din partea managementului", toţi ştiu, de fapt, că Todor se va pensiona la finele stagiunii. Pe româneşte, că nu-l mai interesează. Aşa că, din iunie încolo, când vor trebui să selecteze prin concurs un nou director, se va vedea cât de decişi sunt în realitate şefii CJ să "eficientizeze" Filarmonica. Va fi un artist priceput şi dornic să-şi arate creativitatea sau un neavenit care va continua "căsătoria" forţată dintre politică şi cultură?
MUZICIENI DE CASĂ
Stau pe-aproape…
Deşi în propria-i prezentare Filarmonica se mândreşte cu participarea la festivaluri în Italia, Germania, Austria, Belgia, Franţa, Brazilia şi chiar Coreea de Sud, în ultimii ani orchestra n-a mers în niciun turneu. "Anul trecut n-am fost, că nu am avut solicitări. Oricum, noi avem un contract cu publicul nostru pentru concerte săptămânale, nu putem să nu-l onorăm", motivează Todor. Muzicienii au avut o singură deplasare, şi aceea "contractată" de şefii de la CJ, de Ziua Naţională, când au cântat la Ambasada României din Roma.
În schimb, Corul Filarmonicii a avut şansa să fie chemat în 2015 şi 2017 într-un turneu cu Ennio Morricone, compozitorul unor coloane sonore celebre. Dacă iniţial coriştii au fost chemaţi în completarea celor din corul maghiar Koday, se pare că anul acesta vor mai merge o dată, doar ei, alături de maestru. Muncesc mai mult, dar îşi prezintă valoarea şi altora...