Problema publicării de lucrări ştiinţifice de către deţinuţii din penitenciare, conform cărora deţinuţii care scriu cărţi beneficiază de scăderea pedepsei cu 30 de zile pentru fiecare lucrare publicată atinge noi cote. DNA s-a autosesizat din oficiu pentru favorizara făptuitorilor, iar ministrul justiţiei a anunţat că va promova abrogarea acestei dispoziţii.
Potrivit unui comunicat transmis marţi de biroul de presă al Ministerului Public, procurorii anticorupţie s-au sesizat din oficiu cu privire la suspiciune săvârşirii infracţiunii de favorizarea făptuitorului, în modalitatea ajutorului dat unor persoane condamnate pentru infracţiuni de corupţie, în scopul de a îngreuna executarea pedepselor aplicate de instanţele de judecată.
"Potrivit procesului verbal de sesizare din oficiu întocmit de procurori, fapta ar fi fost săvârşită de mai multe persoane care au acţionat concertat în scopul de a crea aparenţa că sunt îndeplinite condiţiile legale pentru ca persoanele condamnate să fie liberate condiţionat. Dintr-o notă întocmită de Administraţia Naţională a Penitenciarelor, precum şi din datele existente în spaţiul public rezultă indicii că, în realitate, aceste condiţii nu erau îndeplinite în realitate, iar prin faptele săvârşite s-a urmărit exclusiv favorizarea persoanelor condamnate. În această modalitate, printre persoanele condamnate la pedepse cu închisoarea pentru infracţiuni de corupţie se regăsesc condamnaţi care au executat sau urmează să execute cu până la 300 de zile mai puţin decât stabilise instanţa de judecată, exclusiv ca urmare a activităţii infracţionale care face obiectul sesizării din oficiu", arată comunicatul.
Potrivit Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor, în cazul elaborării de lucrări ştiinţifice, se consideră 30 de zile executate, pentru fiecare lucrare ştiinţifică. Pentru a profita de această prevedere, s-ar fi creat un mecanism în care ar fi implicate cadre universitare, reprezentanţi ai unor edituri şi membri ai comisiilor din penitenciare, care au acţionat coroborat, astfel încât persoanele condamnate să apară ca autori de lucrări ştiinţifice, iar pedepsele aplicate de instanţe să se considere ca executate.
"Mai multe cadre universitare ar fi acordat recomandări formale prin care au atestat pretinsa relevanţă ştiinţifică a unor lucrări, exclusiv pe baza titlului acestora, fără a lua contact în vreun mod cu autorul lucrării şi fără a cunoaşte viziunea acestuia asupra temelor care urmau să fie abordate. Aceste recomandări ar fi avut o natură generică şi ar fi fost folosite, uneori, în aceeaşi formă, pentru elaborarea unor multiple lucrări cu caracter ştiinţific", arată comunicatul.
Alte cadre universitare ar fi acceptat să valideze valoarea unor lucrări şi să le includă în evidenţa unor conferinţe ştiinţifice internaţionale, în condiţiile în care activitatea de elaborare desfăşurată de autor durase câte o oră pentru fiecare comunicare. "Se observă că ar exista o discrepanţă între prestigiul presupus al unei asemenea manifestări şi implicarea reală a autorului, care a determinat ca fiecare oră de activitate să reducă durata pedepsei executate cu câte 30 de zile", susţin procurorii.
Totodată, ar fi existat persoane care au acceptat să elaboreze lucrări cu un aparent caracter ştiinţific asumate ulterior de persoanele condamnate. "Lucrările pretins a fi fost realizate în penitenciar citează opere la care autorul nu a avut acces nici la bibliotecă, nici online, iar timpul dedicat elaborării lucrărilor este în mod obiectiv insuficient pentru un asemenea demers (de exemplu 12 ore pentru o lucrare de 180 de pagini ori 6 ore şi 40 de minute pentru elaborarea unei lucrări de 212 pagini). În aceste împrejurări, concluzia este că autorul real este o altă persoană", arată DNA.
Mai mult, reprezentanţii unor edituri ar fi acceptat publicarea lucrărilor fără a se raporta în niciun fel la valoarea ştiinţifică acestora şi interesul pieţei de carte, în tiraje infime, care nu au fost puse în vânzare în circuitul comercial obişnuit.
"Modalitatea atipică de încheiere şi executare a contractelor în raport cu celelalte lucrări publicate de aceleaşi edituri demonstrează că aceste persoane nu ar fi acţionat în scopul pentru care a fost înfiinţată persoana juridică, ci exclusiv pentru a împiedica executarea pedepsei în condiţiile stabilite de instanţă", arată sursa citată.
Documentul mai reţine şi că, pe de altă parte, funcţionari din cadrul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor cu atribuţii în analiza condiţiilor prevăzute de lege pentru a propune liberarea condiţionată ar fi acceptat susţinerile condamnaţilor şi le-ar fi acordat beneficiul legal menţionat, în lipsa oricărei cenzuri cu privire la temeinicia acestora. Au existat chiar situaţii în care persoanele condamnate nu figurau în tabelele de pontaj sau au elaborat în acelaşi interval patru lucrări ştiinţifice în paralel, împrejurări care arată că era în mod obiectiv imposibil să fie autorii acestor opere.
"Aceste împrejurări au dat naştere unui adevărat fenomen de natură să lipsească de conţinut deciziile instanţelor (în luna decembrie doar la Penitenciarul Rahova erau în curs de elaborare 46 de lucrări pretins ştiinţifice)", încheie comunicatul.
Tot marţi, ministrul Justiţiei, Raluca Prună, a anunţat că va promova în faţa Guvernulu abrogarea dispoziţiei care permite ca deţinuţii care scriu cărţi ştiinţifice să primească o reducere de pedeapsă de 30 de zile pentru că femomenul "a scăpat de sub control. Raluca Prună a precizat că această prevedere există în dreptul român din 1969, însă "problemele au apărut în momentul în care la nivelul anului 2013 am asistat la o creştere fulminantă a acestor lucrări". "La nivelul anilor 2014 şi 2015, conform ultimelor cifre primite astăzi, în 2014 am avut 90 de astfel de lucrări şi 340 de lucrări în 2015", a precizat ministrul, conform Digi24.ro.
Raluca Prună a mai anunţat că, împreună cu această ordonanţă de urgenţă, va pune pe masa Guvernului regulamentul de aplicare a legii 254/2013, care trebuia să fie adoptat odată împreună cu legea, în 2014. În plus, Raluca Prună a răspuns că "este prematur" să spună acum dacă va propune schimbarea directorului Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, însă a precizat că "există o responsabilitate cel puţin administrativă".