Un document din decembrie 1954 desecretizat de CIA menționează realist și succint modul în care sovieticii au jefuit și transportat în URSS uraniul din Bihor.

Uraniu pentru URSS

Bogățiile Munților Apuseni au fost exploatate și trimise în URSS sub umbrela societății româno-sovietice Sovrom Kvartit sau Sovromura pentru a sprijini programul militar nuclear sovietic.

Exploatarea uraniului a început imediat după instalarea regimului stalinist în România sub comanda sovieticilor, cu concursul autorităților române.

„Un mare proiect de exploatare a uraniului în Munții Apuseni este condus de ingineri şi tehnicieni sovietici, asistaţi de muncitori români. Minele sunt păzite îndeaproape de soldaţi sovietici înarmaţi cu „balalaici” (termenul român pentru pistoalele mitralieră sovietice PPsh M41). Muncitorii locuiesc în apropierea satelor, în aşezări coordonate de trupe sovietice şi sunt ţinuţi izolaţi de zonele din împrejurimi”, se menționează în documentul datat 27 decembrie 1954 și citat de g4media.ro.

Așa cum BIHOREANUL a mai scris minereul extras era transportat în URSS în stare brută.

„Acest proiect este angajat doar în minerit şi extracţia uraniului, nefiind alte facilităţi locale de procesare şi rafinare. Minereul este încărcat în camioane şi sigilat şi trimis, sub paza armată a sovieticilor, în URSS”, se mai menționează în informarea CIA.

Fără știrea românilor

Cercetătorul Liviu Zgârcitu, de la Muzeul Național de Istorie din Alba Iulia, a declarat pentru g4media.ro că Sovrom-ul care se ocupa de exploatarea bogățiilor Munților Apuseni a fost printre ultimele desființate.

Ani de zile tehnicienii ruși au căutat uraniu folosindu-se de aparatură necunoscută specialiștilor români la acea dată și fără să împărtășească vreodată cu aceștia rezultatele căutărilor.

De altfel, interesul sovieticilor pentru această zonă s-a menținut inclusiv după desființarea Sovrom, ingineri ruși sau școliți la Moscova păstrând contactele cu industria românească de profil.

Goana după aur

Potrivit CIA, rușii au fost interesați nu doar de zăcămintele de uraniu, ci și de cele de metale prețioase.

„Întreaga producție de metale prețioase a României, aproximativ două tone de aur și opt tone de  argint anual, ar fi trimisă spre Uniunea Sovietică. Se crede că aurul românesc acoperă, în parte, cheltuielile cu operațiunile de spionaj și propagandă ale Cominform (n.r. Biroul Comunist de Informații) în țările vestice”, se mai menționează într-un alt document desecretizat de CIA.

Potrivit informării, în septembrie 1950 circa 2.000 de țărani români munceau 12 ore pe zi la extragerea de metale prețioase din minele săpate în Munții Apuseni.

Istoricul Liviu Zgârcitu este de părere că aurul și argintul exploatat nici măcar nu a fost cuantificat în contul despăgubirilor de război datorat de România către URSS.

”Despăgubirile au fost fixate la 300 de milioane de dolari, la prețul de referință al anului 1938. Rușii au luat petrol, alimente, lemn și diferite mărfuri produse de economia românească. Aurul, argintul și uraniul au reprezentat un bonus care nici măcar nu a fost contabilizat în mod direct”, a declarat istoricul.