Din 18 până pe 20 noiembrie, în capitala Portugaliei, Lisabona, a avut loc Summitul European al Râurilor, cel mai important eveniment pentru activiştii de mediu şi specialiştii care susţin integritatea şi „sănătatea” cursurilor de apă.
Doi bihoreni au participat la acest summit, fiind vorba de preşedintele Asociaţiei Pescarilor Sportivi Aqua Crisius, Andrei Togor, şi de vicepreşedintele Marcus Drimbea, totodată singurii români care s-au înscris pentru prezenţa fizică la eveniment.
„Primul summit a fost la Sarajevo, în 2018. Am vrut să merg, dar nu am putut. Atunci au fost zero români. Acum era efectiv un „must” (n.r. obligaţie) să participăm, să fim şi noi pe hartă”, a declarat Togor pentru BIHOREANUL.
Distrugerea râurilor înseamnă un viitor mai puţin bun
Pentru cei doi bihoreni cu activitate perseverentă în ocrotirea râurilor şi peştilor, summitul a fost o desfătare. „Am cunoscut niște oameni extraordinari și am asistat la niște prezentări care mi-au crescut și mai mult admirația față de comunitățile locale din Balcani. Am observat că probleme privind gestionarea apelor există pe toate continentele, de la corupția generalizată pe tot mapamondul, la inexplicabil de multe deșeuri în râurile Africii de Sud, până la secat râuri pentru producerea energiei "verzi" în Balcani sau irigații ale unor culturi superintensive nesustenabile care distrug solul în Portugalia”, a spus Andrei Togor.
Acesta este convins că Europa îşi va schimba viziunea asupra hidroenergiei. „În curând, la nivel european, energia produsă cu ajutorul apei (hidroenergia, fie produsă de microhidrocentrale ori centrale de mare putere) nu va mai fi considerată energie verde. Pentru că nu e! Distrugerea, de multe ori iremediabilă, a unui râu nu înseamnă doar mai puțini pești și dispariția unor specii din ecosistemele acvatice, albii seci sau aproape seci aval de captări sau strămutarea unor oameni, ci înseamnă mai ales un viitor mai puțin bun pentru generațiile viitoare, în special datorită contribuției amenajărilor hidrotehnice la schimbările climatice”, a mai spus el.
Lupta din Balcani
În România, reacţiile faţă de microhidrocentrale au fost destul de timide, dar după cum au văzut cei doi bihoreni la summit, în ţări ca Albania, Macedonia de Nord sau Bosnia, lupta este intensă. „Există o solidaritate şi o unitate a comunităţilor locale pe care mi-ar plăcea să o văd la o scară mai mare și la noi! Există speranță, iar valul de eliminări ale unor fragmentări care și-au depășit perioada de viață sau nu mai deservesc scopului pentru care au fost construite sper să ajungă curând și în România!”, a mai spus Togor.
Trebuie menţionat însă că şi Aqua Crisius, prin fostul preşedinte Mihai Togor, a reuşit să oprească amenajarea unor microhidrocentrale pe Valea Iadului, unul dintre râurile spectaculoase din zona montană a Bihorului.
Liderul Aqua Crisius a precizat că summitul le-a permis şi să ceară sprijin pentru campanii pe care le-ar putea duce în România, ajutor care le-a fost garantat.
Dreptul râurilor de a curge libere
Programul summit-ului găzduit de asociaţia GEOTA din Portugalia a fost încărcat cu prezentări susţinute de activişti şi cercetători din Europa, dar nu numai. De exemplu, Philip Fearnside de la Institutul Naţional pentru Cercetări în Amazon a avut o prezentare despre barajele din râurile amazoniene, iar Robert Kugonza de la un ONG din Uganda a vorbit la rându-i despre „durerea” barajelor din această ţară africană.
De altfel, hidroenergia, barajele şi microhidrocentralele au fost teme predilecte la summit. Cristoph Hauer (Universitatea de Resurse Naturale şi Ştiinţa Vieţii, Austria) a vorbit tocmai despre impactul barajelor hidroenergetice şi consecinţele asupra schimbărilor climatice, iar reprezentanţi ai unor ONG-uri care au derulat campanii importante în Europa împotriva „mutilării” râurilor cu baraje sau microhidrocentrale au vorbit despre munca lor de-asemenea, dar mai ales despre ce mai trebuie făcut.
De asemenea, la summit a avut loc şi o dezbatere despre ce „unelte” au la îndemână activiştii, ca să câştige dreptul râurilor de a curge libere.