Annamaria Bakó nu a făcut sport din fragedă copilărie, n-are vreun antrenor care să o ghideze spre succes și nici sponsori care să o sprijine. Totuși, tânăra deține un palmares de invidiat într-unul dintre cele mai grele sporturi: triatlonul.
Recent, orădeanca a devenit campioană națională la triatlonul Iron Man (Omul de Fier), unde simpla finalizare a probelor este o reușită fantastică. Anna a fost cea mai rapidă sportivă care a înotat aproape 4 kilometri, a pedalat alți 180 km și a alergat o distanță de maraton. După 12 ore intense, a primit medalia la care a visat...
Prima pe țară
În a doua zi a lunii iulie, când temperatura la umbră trecuse bine de 30 de grade Celsius, 6 femei și 59 de bărbați din țară și din străinătate au concurat într-una dintre cele grele competiții sportive: Campionatul Național de Triatlon AROBS X-Man România, pe distanță Iron Man, organizat an de an în Bihor de clubul XTerra. Asta a însemnat că fiecare dintre ei a înotat 3.800 de metri în lacul de la Fughiu, apoi a pedalat 180 de kilometri în buclă, între satele Husasău de Criș și Bălaia, și apoi a alergat spre Oradea și, în circuit, prin centrul municipiului, în total 42,2 km.
Annamaria Bakó a fost printre cele șase concurente și nu și-a permis nicio pauză scurtă între cele trei probe. Orădeanca în vârstă de 32 de ani și-a dorit mult să urce pe podium, iar după 12 ore, 32 de minute și 33 de secunde a trecut linia de finish. A fost a doua femeie care a finalizat infernala cursă, după unguroaica Eva Gebnar, care a întrecut-o cu 4 minute.
Anna a fost însă cea mai rapidă sportivă din România, așa că a câștigat titlul național. „Mi-am dorit mult să devin campioană națională. Mi-ar fi plăcut să fiu prima din concurs, dar ea (n.r. sportiva din Ungaria) a fost mai bună la final, m-a întrecut”, povestește orădeanca. Poate dacă nu era o zi caniculară, reușea să o întreacă...
„Mod de viață”
Reușita Annei este cu atât mai remarcabilă cu cât nu practică sportul din copilărie, ba chiar din contră, s-a apucat aproape când a intrat în viața de adult. „La 17 ani am învățat să înot și am intrat într-o echipă de polo. Trei ani mai târziu, am participat prima oară la triatlonul Iron Man, la echipe, doar în proba de înot”, spune sportiva.
A simțit că are anduranță și că este potrivită pentru sportul în care doar „oamenii de fier” se încumetă. Iar intuiția ei a fost bună: a câștigat mai multe titluri de vicecampioană la Iron Man și de campioană la Cross Triatlon (un concurs cu aceleași trei probe, dar cu distanțe mai scurte și care se ține pe munte), locul I la campionatul european de Cross Duatlon (cu probe de înot și ciclism) și vicecampioană mondială la Cross Triatlon și Duatlon, în anul 2021.
Mult prea modestă pentru palmaresul ei, Anna înșiră titlurile câștigate ca și cum oricine le-ar putea obține. În realitate, fiecare medalie înseamnă ture lungi cu bicicleta pe munte, multe ore petrecute în bazin și multe ture de alergat în zile friguroase sau, din contră, caniculare. Pe scurt, o viață disciplinată, dedicată sportului. „Pentru mine, este un mod de viață”, spune ea.
Cu puterea ei
Reușitele Annei sunt cu atât mai lăudabile cu cât s-a antrenat mereu pe cont propriu, n-are studii în sport și nici sponsori n-a avut vreodată. „Facultatea am început-o, dar nu de Sport, ci de Construcții, și n-am terminat-o, pentru că a trebuit să mă angajez și era greu să mă țin și de cursuri. Părinții mei nu și-au permis să mă țină”, povestește tânăra.
Fără să se vaite, dar în același timp cu demnitate, spune că toate echipamentele necesare și le-a cumpărat din economiile făcute, adeseori cu sacrificii. „Toate sunt foarte scumpe, o bicicletă poate ajunge la multe mii de euro. Eu am una cumpărată second-hand, de off-road”, zice Anna.
Tocmai pentru că bița ei nu este potrivită pentru competițiile de asfalt, la triatlonul Iron Man a cerut ajutorul unei prietene, care i-a împrumutat bicicleta cu care a devenit campioană.
Pentru celelalte două probe, n-a avut nevoie decât de un corp rezistent și o minte puternică. „La concursurile de anduranță, diferența o face psihicul. Fizic, mulți sportivi rezistă, sunt antrenați, important este să te țină psihicul”, spune Anna.
„Omuleții” de fier
Pentru a le insufla și altora pasiunea pentru triatlon, în urmă cu doi ani, Anna a înființat, împreună cu iubitul ei, Bagonya Oszkár, și cu sora ei, Anita Bakó, și ei amatori de mișcare în natură, clubul 3Sport. Astfel, sportiva certificată ca instructor de triatlon și-a transformat pasiunea în loc de muncă. „Copiilor le place la antrenamente, tocmai pentru că, spre deosebire de alte sporturi, aici au trei probe, așa că nu se plictisesc. Triatlonul este un sport care îi ajută să își formeze abilități de coordonare, viteză, forță”, explică antrenoarea.
Se bucură mult și pentru că unii dintre părinți au fost ei înșiși atrași de acest sport, așa că acum clubul numără aproape 50 de membri, de toate vârstele. Anna se mândrește cu toți. „Recent am fost la un concurs în Ungaria, dedicat familiilor, și toți sportivii noștri s-au întors cu premii”.
Pentru că clubul a crescut, a reușit să atragă și câțiva sponsori care susțin sportivii cu suplimente, echipamente sau deplasări, iar Anna, care apreciază orice mână de ajutor întinsă, nu ratează ocazia să-i menționeze: Sponser, Rudy Project, Novokinetik, Akasha Kinetik, Cottontex și Velocitas.
Prin forțe proprii
Pe lângă pregătirea viitorilor sportivi, Anna continuă să participe la concursurile de triatlon, mai ales dacă sunt pe munte. Iubește drumețiile în natură, se simte liberă și eliberată de stres când doarme în cort, sub cerul liber, și nu ar schimba diminețile de alergare sau pedalare pe culmi cu nimic.
În plus, fiecare competiție câștigată o ajută să avanseze. „Banii strânși din premii îi investesc în echipamente sau participări la alte concursuri. De exemplu, ar trebui să mă duc pe 13 august la campionatul european de Cross Triatlon, în Cehia, dar încă nu am toți banii necesari pentru deplasare, cazare”, zice sportiva, obișnuită să câștige bazându-se doar pe forța proprie...