Dragi bihoreni,

În pragul sărbătorii Nașterii Domnului din acest an, vă invit să redescoperiți speranța care ne permite să mergem înainte: lumina nașterii Mîntuitorului. Asemenea magilor, la vederea stelei călăuzitoare, să redescoperim bucuria „omului pe care lumina lui Dumnezeu îl atinge în inimă și care poate vedea că speranța i se împlinește – bucuria celui care găsește și care a fost găsitˮ (Joseph Ratzinger Benedict al XVI lea, Isus din Nazaret. Copilăria, Editura ARCB, București, 2013).

Magii sunt icoana vie a călătoriei spirituale a fiecăruia dintre noi. Pelerinajul lor este în esenţă pilda, modelul pelerinajului nostru, o călătorie pe o cale ce pare că se îndreaptă spre necunoscut și care, totuși, se îndreaptă spre Absolut, spre salvarea sufletului, spre mântuire.

„Şi intrând în casă au văzut copilul împreună cu Maria”: ceea ce la început era doar o idee, o chemare pentru magi, astăzi devine realitate, bucuria lor este deplină la vederea pruncului Iisus. Este întruparea răspunsului pe care-L căutau la începutul drumului. Convingerea stelei „înțelegătoare” le transformă inima pentru a-L adora, pentru a se prosterna plini de încredere la picioarele lui Mesia, într-o adoraţie copleşitoare. Magii își deschid inima şi deopotrivă tezaurul lor, darurile aduse în semn de iubitoare supunere. Căutarea lor a luat sfârșit. Au fost transformați. Ei înțeleg că drumul lor va fi de acum altul, adevăratul Drum.

Dragii mei,

Acest drum al magilor este și drumul nostru, drumul credinței noastre, drumul celui care riscă, îndrăznește, caută, al celui care se deschide spre necunoscut cu credinţa că vor ajunge la liman. La acest drum, magii au pornit cu un singur bagaj, cu dorința de a cunoaște adevărul, de a-l întâlni pe Noul Născut, pe Regele Iudeilor. În căutarea noastră avem tendința să luăm cu noi lucruri inutile, ne este teamă să nu ducem lipsă. Dar Domnul ne cere să nu ne îngrijim de nimic, să ne lăsăm inima eliberată de greutăți, să avem încredere. Căutarea noastră ne va face liberi, setea noastră ne va ajuta să ajungem până la capăt.

Atitudinea magilor trebuie să fie și atitudinea noastră. Ei știu să citească semnele, și să se bucure. Au văzut, au crezut și au venit. O energie interioară, o forță a voinței și a dragostei îi face să meargă pe cale, să devină discipoli. Gesturile magilor să fie și gesturile noastre: de umilință, de adorație și de ofrandă.

Vă mulțumesc pentru sentimentele de solidaritate, fraternitate și grijă pe care le-ați împărtășit Bisericii Greco-Catolice din Oradea pe parcursul acestui an, în care am sărbătorit împreună Centenarul României Mari. Cu cei 100 de ani de la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, am trăit un moment de bucurie, un timp jubiliar. În tot acest parcurs al istoriei, „magii” precum Alexandru Vaida Voevod, Iuliu Maniu, I.C. Brătianu, Aurel Lazăr, Regele Ferdinand, Cardinalul Iuliu Hossu și alții, fii ai Bisericii noastre Române Unite și nu numai, mișcați de credință, de idealul de libertate, „văzând steaua” s-au bucurat și au exclamat: „Ne unim pe veci cu Țara-Mamă, România. A biruit Dreptatea. Acesta-i ceasul dreptății lui Dumnezeu și al răsplătirii Lui pentru suferințele veacurilor purtate de un neam, cu credință în Dumnezeu și cu nădejdea în dreptatea Lui” (Discursul Cardinalului Iuliu Hossu la Adunarea Națională de la Alba Iulia, 1 Decembrie 1918).

Pe urmele lor, asemenea magilor, să ne lăsăm transformați de steaua dimineții unui Nou An, bucurându-ne de răsăritul „Soarelui dreptății”, Iisus, pe care îndată ce-L zărim, ne umplem de bucurie, deoarece știm că va Răsări în mijlocul nostru. Bucurați-vă dragi orădeni: Domnul ne aduce pacea și bunaînvoire, încrederea și libertatea fiilor lui Dumnezeu, tăria și curajul de a ne păstra credința!  

Cu aceste gânduri vă îmbrățișez pe fiecare în Cristos, Domnul, și vă doresc Sărbători Fericite și un An Nou binecuvântat de Dumnezeu!

† Virgil BERCEA
Episcop