Dorin Sava, şeful Poliţiei Rutiere: "Uneori cred că bancurile cu poliţişti sunt reale"

Dorin Sava e un poliţist atipic. Fost inginer auto şi şef de autobază, şeful Poliţiei Rutiere Bihor stă cu laptopul pornit şi cu televizorul fixat pe ştiri, iar în birou are, pe lângă recunoaşterile profesionale, tot felul de distincţii pentru performanţele la tenis ori titlul de "prieten al copiilor".

În vârstă de 50 de ani, căsătorit şi cu un fiu, comisarul şef Sava susţine că, în ciuda cârcotelilor, sensurile giratorii sunt foarte bune pentru oraş. În acelaşi timp recunoaşte că poliţiştii au şi hibe şi chiar savurează bancurile pe seama lor. "Uneori chiar cred că sunt reale", zice el.

Muncă de chinez

- Cine este Dorin Sava şi ce ar fi fost dacă nu s-ar fi făcut poliţist?

- Iniţial am fost inginer auto. Deşi tata era poliţist, eu nu am vrut să-i urmez exemplul. Am absolvit Facultatea de Autovehicule Rutiere Braşov în 1986 şi am fost şef de autobază la fosta Întreprindere de Morărit şi Panificaţie Bihor până ‘91, când Poliţia Rutieră a angajat ingineri. Am schimbat profilul din mers. Am lucrat câţiva ani în stradă, ca ofiţer, în 2002 am ajuns ofiţer specialist 1, adică eram un fel de adjunct, iar din 2006 sunt şeful Serviciului Rutier.

- Şi ce vă place cel mai mult?

- Cea mai mare satisfacţie o am când reuşim să găsim autorul unui accident care a părăsit locul faptei. Anul acesta, când şoferul unui camion a târât fără să ştie victima unui accident cale de 80 de kilometri, 3 săptămâni am lucrat non-stop. A fost un caz unic în România. Am verificat 48 de TIR-uri şi am mers prin eliminare până am ajuns la făptaş.

- Ce calităţi trebuie să aibă un agent de circulaţie?

- În primul rând cei 7 ani de acasă, obligatorii şi pentru participanţii la trafic. Până la urmă repectarea Codului Rutier e o chestiune de respect între oameni. Trebuie să ştie să converseze, să fie bine pregătit, echidistant şi disciplinat. E important să fie echilibrat emoţional. Sunt oameni recalcitranţi, care înjură, scuipă, jignesc, dar agentul nu are voie să-şi iasă din pepeni. Dacă începi să te baţi cu el sau să tragi cu pistolul aiurea, greşeşti. Uniforma nu-ţi permite.

Bihorul, fără puncte negre

- Cât de bun şofer trebuie să fie un poliţist de la Rutieră? Toţi au carnet de conducere?

- E obligatoriu ca poliţişii rutieri să aibă carnet, iar un poliţist trebuie să fie un şofer cât se poate de bun. Sunt situaţii când urmăreşte un cetăţean care merge cu o asemenea viteză încât nu ţine seama că ar putea să apară un pieton şi să-l facă zob. La 140 km/h, când îţi apare un obstacol neprevăzut, nu mai ai ce face. Agentul e obligat să evite asemenea situaţii.

- Cum sunt accidentele din Bihor, comparativ cu cele din alte zone ale ţării, ca număr şi gravitate?

- Bihorul este la nivelul mediei pe ţară, în ambele cazuri suntem pe locurile 9-10. Dar deşi e judeţ de tranzit, în ultimii 6-7 ani am avut mereu scăderi la numărul de răniţi grav şi la morţi. Încercăm, pe lângă măsurile coercitive, să creăm şi amenajări rutiere care să scadă numărul accidentelor. În Oradea, pe bulevardul Dacia, de pildă, la giratoriul mic din intersecţia cu strada Carpaţi, au fost răniţi grav foarte mulţi pietoni. Şi în intersecţia Ştefan cel Mare cu Podului au fost o droaie de accidente. Toate giraţiile se fac pentru un plus de siguranţă. Dacă ar fi bani, s-ar putea face o sută de mii de lucruri frumoase şi utile. Totuşi, în Bihor nu avem niciun aşa-numit punct negru, cum spunem noi, adică o porţiune de un kilometru de drum în care 5 ani consecutiv să fi fost 10 accidente grave din aceeaşi cauză. În ţară sunt vreo 60-70 asemenea puncte negre.

Viteza, pe primul loc

- Ar fi mai puţine accidente dacă am avea drumuri bune?

- Fără îndoială. Să ne gândim dacă numai TIR-urile de pe DN 1 s-ar duce pe autostradă. La Cluj, de când cu micuţa autostradă, numărul accidentelor a scăzut cam cu 35%. Dacă pe DN1 n-o să mai circule 17.000 de maşini în 24 de ore, ci numai 10.000, clar se vor împuţina.

- Care sunt principalele cauze ale accidentelor din judeţ?

- Viteza excesivă sau neadaptată condiţiilor de drum, neacordarea priorităţii şi indisciplina pietonilor. Apoi, depăşirea neregulamentară.

- Şi băutura la volan?

- Nu e cauză principală, e cam a 10-a, dar e foarte periculoasă. Avem destul de multe dosare penale la şoferi care aveau peste 0,8 la mie, pragul de la care alcoolemia devine infracţiune.

- Care e cea mai mare viteză înregistrată pe şoselele din judeţ?

- Între 150 şi 160 km/h. 148 am înregistrat de curând pe şoseaua Borşului. Şoferul s-a ales cu permisul suspendat pe 90 de zile. E client de-al nostru mai vechi, un motociclist care a mai avut accidente.

- Care sunt zonele din oraş şi din judeţ unde se fac "liniuţe"?

- Şoseaua Borşului, Calea Aradului, drumul care merge spre Livada, Calea Sântandreiului, în general locurile unde carosabilul e propice şi de preferinţă unde sunt două benzi pe sens. Le monitorizăm, avem trei echipaje de noapte, numai că e un fel de joc de-a şoarecele şi pisica: ei trimit un om înainte să vadă dacă echipajul este în  zonă, noi încercăm să ne ascundem şi tot aşa. Dar nu avem situaţii grave, ca în Cluj, Timişoara, Arad sau Bucureşti.

Harta accidentelor

- Ce măsuri se pot lua pentru a face mai sigure şoselele bihorene?

- Problema e partea financiară. Dacă ai bani, construieşti, dacă n-ai, te limitezi. O măsură luată de noi e permanenta analiză a accidentelor: a cauzelor, a locurilor, pe zile din săptămână, pe ore din zi. Dacă pe DN19E avem mult mai puţine accidente, atunci concentrăm forţele pe DN1, pe DN76, pe DN79. Dacă avem mai multe pe Clujului sau pe Borşului, acolo trebuie să fie echipaj permanent. În funcţie de câţi oameni sunt, îi trimitem pe străzile cu risc potenţial, pe marile artere: Nufărului, Cantemir, Aradului, pe cele care converg în municipiu din exterior şi care sunt şi cele mai circulate.

- Care e cel mai groaznic accident care v-a rămas în minte?

- Cred că cel recent, de pe Clujului, unde patru nevinovaţi au murit pe loc din cauza unei manevre greşite. Te mişcă să vezi patru cadavre. Erau rude...

- Este bună iniţiativa municipalităţii de a amenaja sensuri giratorii?

- Foarte bună, chiar şi cel super-criticat din Centrul Civic. Nu este "turbogiraţie", cum i se spune, ci una normală. România nu are "turbogiraţii".

- Totuşi, şoferii se plâng că le ia mult timp să-l traverseze. Se impunea? Dar acea şicană în S, de pe Averescu?

- Dacă împungeam direct sensul giratoriu fără şicană, cum mai virau autobuzele? Să vină în dreapta spre podul de peste Criş la 90 de grade? Pentru ca autobuzele să se poată înscrie în sens, trebuia să le aducem puţin spre stânga, şi apoi s-o ia la dreapta. Şi aşa virează destul de greu. Aştept de la oricine o soluţie mai bună şi o aplicăm!

Sufocaţi de maşini

- Explicaţi, totuşi, cum de a putut face Primăria parcări pe trotuare, cu girul Poliţiei Rutiere, când se ştie că zonele pietonale trebuie delimitate de cele auto.

- Oraşul e sufocat de maşini, trebuie să le pui undeva. Nu poţi obliga omul care stă în centru să parcheze în Rogerius. Trebuie găsite soluţii să împaci şi capra şi varza. Dacă trotuarul e lat, ca pe Transilvaniei şi pe Dacia, îţi poţi permite nişte amenajări. Am pus stâlpişori, s-a luat din trotuar cam un metru şi s-au construit acele parcări oblice, la 45 de grade faţă de axul drumului. E drept, în anumite locuri nu s-a procedat foarte bine. Am avut şi un accident pe Dacia. Maşinile au trebuit să parcurgă o zonă mică pe trotuar ca să poată ajunge în locurile amenajate ca parcări. Încă se lucrează pentru ceva mai bun.

- Cât de adevărat e că aveţi un plan de amenzi? Oamenii zic că nu degeaba staţi cu radarele, insistent, pe anumite artere, în loc să fluidizaţi traficul la ore de vârf...

- Vorbesc prostii. Nu a fost niciodată un plan de amenzi şi, mai mult, niciun agent nu câştigă din amenzi. Dar noi trebuie să acţionăm la cauzele accidentelor, din care prima e viteza. Dacă s-a dat atât amar de bani pe aparatură, trebuie folosită la maxim. Când nu vom mai prinde vitezomani vom fi cei mai fericiţi, înseamnă că nivelul de accidente scade.

Poliţişti de bancuri

- Vă amintiţi vreo întâmplare haioasă?

- Eram la examinări, iar la volan era o domnişoară foarte emoţionată. Când omul e emoţionat nu poţi să vezi ce ştie. Aşa că ne-am oprit la un semafor şi zic: "Dacă eu aş fi în mijlocul intersecţiei şi semaforul ar fi de culoarea roşie, dar eu fac semn să treceţi, de cine ascultaţi, de semafor sau de mine?". Zice: "De dumneavoastră". "De ce? Ce, io-s mai deştept ca semaforul?". "A, nu!". A râs, iar apoi a scăpat de emoţii.

- Cât la sută este adevăr în bancurile despre poliţişti?

- Uneori chiar mă duce gândul că-s reale. Mai avem, fără discuţie, poliţişti care pot fi personaje de bancuri.

- La SPR Bihor există asemenea personaje?

- Sper că nu, dar au fost tot felul de întâmplări de-a lungul anilor. Unii au fost eliminaţi din sistem. De exemplu cei care au aruncat mita pe geamul de la baie, sau unii care nu şi-au decontat chitanţele de amenzi şi au cheltuit banii. Dar bancurile cu poliţişti sunt preferatele mele. Un poliţist la o intersecţie, dimineaţa, face semn de oprire unui Jeep. Se deschide geamul din stânga, apar 20 de euro. Se uită poliţistul, nu e nimeni, ia banii şi Jeepul pleacă. A doua zi, la fel, a treia zi, la fel. Dup-aia dispare Jeepul. Nu vine o zi, nu vine două... A treia săptămână, apare din nou. La care poliţistul: "Păi bine, mă, unde-ai fost două săptămâni?". "Am fost şi eu în concediu". "Unde?". "În Franţa, Italia, am făcut un tur de Europă". "Cu cine?". "Cu prietena mea". La care poliţistul: "Deci, un tur de Europă, cu prietena ta, pe banii mei, mă?!"...

Vasile Blaga, fost ministru de interne: om de caracter, ponderat, cu coloană vertebrală

Adrian Bucur, şeful Poliţiei Bihor: educat, citit, echilibrat, un bun coleg

Liviu Popa, şeful Poliţiei Române: corect, direct

Ilie Bolojan, primarul Oradiei: hotărât, sever, activ, greu de întors din drum

Horea Vuşcan, condamnat pentru omor din culpă într-un accident: nu îl cunosc, nu pot să mă pronunţ