Senatul a adoptat tacit, luni, o propunere legislativă ce schimbă modul în care sunt anchetate cazurile de abandon de familie: acțiunea penală va putea fi pusă în mișcare din oficiu, fără a mai fi necesară plângerea prealabilă a persoanei vătămate.
Potrivit informațiilor publicate de Agerpres și ȘtirileProTV, modificarea vine prin abrogarea articolului 378 alineatul (3) din Codul penal, care condiționa până acum declanșarea urmăririi penale de formularea unei plângeri într-un termen limitat.
Inițiativa legislativă, susținută de un grup de parlamentari, majoritar din PNL, a fost adoptată tacit după ce termenul de dezbatere și vot în Senat s-a împlinit pe 19 martie. Nota de adoptare a fost prezentată în plen de vicepreședintele Senatului, Mihai Coteț.
De ce se schimbă legea
Inițiatorii susțin că actuala reglementare reduce eficiența protecției penale, mai ales în cazul copiilor afectați de neplata pensiei de întreținere.
„Prin această abrogare, acţiunea penală se va pune în mişcare din oficiu, asigurând o protecţie reală, efectivă şi predictibilă a persoanelor îndreptăţite la întreţinere”, se arată în expunerea de motive, citată de Agerpres și ȘtirileProTV.
Aceștia subliniază că abandonul de familie, în special neplata cu rea-credință a pensiei alimentare, este „una dintre cele mai grave forme de violență economică”, cu efecte directe asupra copiilor și asupra părintelui care îi crește.
Problemele actualului sistem
Documentul invocă și dificultățile create în practică de o decizie a Înaltei Curți de Casație și Justiție din 2020, care stabilește că termenul de trei luni pentru depunerea plângerii începe să curgă după consumarea infracțiunii, adică după trei luni de neplată. „Această interpretare (...) generează însă în practică situaţii profund inechitabile, soldate cu soluţii de clasare, deşi obligaţia de întreţinere continuă să nu fie executată”, arată expunerea de motive.
Deputata PNL Alina Gorghiu, inițiatoarea proiectului, a declarat că actuala situație „afectează grav interesul superior al copilului și conduce la lipsirea efectivă a victimelor de protecție penală”, influențând inclusiv nivelul de trai al acestora.
Proiectul a fost adoptat de Senat în calitate de prim for sesizat și se află acum în procedură de urgență la Camera Deputaților, care este for decizional, arată Digi24.ro.
Dacă va fi adoptată și promulgată, modificarea ar permite autorităților să înceapă urmărirea penală în cazurile de abandon de familie fără a mai depinde de inițiativa victimei.
Ce este abandonul de familie
Codul Penal definește abandonul de familie drept „săvârşirea de către persoana care are obligaţia legală de întreţinere, faţă de cel îndreptăţit la întreţinere, a uneia dintre următoarele fapte:
a) părăsirea, alungarea sau lăsarea fără ajutor, expunându-l la suferinţe fizice sau morale;
b) neîndeplinirea, cu rea-credinţă, a obligaţiei de întreţinere prevăzute de lege;
c) neplata, cu rea-credinţă, timp de 3 luni, a pensiei de întreţinere stabilite pe cale judecătorească sau notarială.
Conform legii, abandonul de familie se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.