Gheorghe Carp, managerul Spitalului Clinic Județean de Urgență Oradea, a reacționat, miercuri, la criticile aduse de USR Bihor achiziției de echipamente medicale realizate de municipalitate direct din China, în starea de urgență. La fel ca directorul APTOR, Mihai Jurca, doctorul Carp consideră că e vorba de o acțiune de tip electoral, materialele cumpărate fiind certificate, absolut necesare la începutul pandemiei și și-au dovedit utilitatea pentru personalul medical.

”Discuții cu caracter electoral”

„Doresc să fac câteva precizări în ceea ce privește achiziția de materiale sanitare de protecție din China pentru spitalele din Oradea și județul Bihor, din perioada stării de urgență, în contextul pandemiei Covid-19. Mă voi referi mai exact la fondul problemei și nu la alte discuții cu caracter electoral lansate de un partid politic”, precizează de la început comunicatul dr. Carp, care la vremea respectivă era coordonatorul tuturor spitalelor din județ.

„Materialele sanitare de protecție achiziționate în luna martie de către Spitalul Clinic Județean de Urgență Oradea au certificate de conformitate europeană, fără de care ele nu ar fi putut fi importate în România, acestea fiind verificate de instituțiile de control abilitate”, arată managerul.

Carp precizează că achiziția a fost „absolut necesară”, stocurile de materiale de protecție ale spitalelor de la începutul pandemiei fiind suficiente „pentru câteva săptămâni în condiții normale, dar insuficiente pentru situația creșterii numărului de cazuri”, astfel încât autoritățile locale au „făcut tot ceea ce a depins de noi pentru a ține lucrurile sub control, pentru a proteja personalul medical și populația de riscul răspândirii virusului Covid-19”.

„Aceste materiale, achiziționate și folosite în ultimele luni de personalul medical din toate spitalele din Oradea și din județul Bihor, și-au dovedit utilitatea, drept urmare nu au existat reclamații din partea spitalelor iar cadrele medicale nu s-au îmbolnăvit, așa cum s-a întâmplat în alte spitale din România”, mai arată Carp.

„Înțelegem caracterul electoral al afirmațiilor, dar noi vă asigurăm că vom continua să facem ceea ce trebuie pentru a ține lucrurile sub control în județul nostru”, încheie managerul Spitalului Județean.

Pro și contra

La rândul său, la solicitatea BIHOREANULUI, directorul APTOR a catalogat drept mișcare politică analiza făcută de USR documentelor privind achiziția din China.

"Eu înţeleg demersul lor, e un demers de campanie politică, pe care eu nu vreau să-l comentez. Aş putea să spun că după război mulţi viteji se arată. Cu materialele n-am avut probleme, corpul medical a folosit echipamentele, au fost conforme", a spus Jurca.

Dpă cum se știe, USR Bihor a anunţat, marţi, că a finalizat analiza achiziţiei materialelor şi echipamentelor de protecţie, comandate acum trei luni de Primăria Oradea şi Spitalul Judeţean din China, şi a ajuns la concluzia că informaţiile prezentate publicului nu corespund cu documentele contractuale, în special sub aspectul certificării și al verificării conformității lor.

În consecinţă, USR-iştii solicită inspecţia echipamentelor „prin intermediul unei companii acreditata si competenta pentru asemenea inspectii”, dar şi demisia principalilor responsabili, directorul APTOR, Mihai Jurca, şi coordonatorul de atunci al spitalelor bihorene, dr. Gheorghe Carp.

Pe cont propriu

La jumătatea lunii aprilie au fost aduse în România, cu mai multe transporturi aeriene, unele aeronave aterizând direct la Oradea, 72 de tone de materiale medicale din China, valorând 3,3 milioane de dolari și  constând între altele în bonete, botoşei, ochelari, viziere măşti simple, măşti FFP3. S-au adăugat costurile cu transportul, manipularea în terminalele cargo şi inspecţia, care s-au ridicat la 712.432 de dolari.

Cu acel prilej, Mihai Jurca a subliniat că municipalitatea a reuşit să obţină preţuri sub cele ale pieţei, o mască simplă (cu costurile de transport cu tot) ajungând la 1,75 lei, iar o mască FFP 3 la 14 lei. Încă de atunci, acesta a subliniat că – în plină pandemie când achiziţiile se făceau greu, stocurile erau puţine, iar transporturile de mărfuri erau îngreunate – exista riscul ca medicii şi personalul din linia întâi să rămână fără materiale de protecţie.