S-au născut vii discuții în spațiul public cu privire la decizia de organizare a unor funeralii de stat pentru un fost Președinte al României. Totodată, la 1 august a.c. a fost publicată în Monitorul Oficial al României o decizie din 1 iulie 2025 a Curții Constituționale prin care a fost admisă o excepție de neconstituționalitate cu privire la o modificare legislativă în domeniu, ce „lua” drepturile foștilor președinți care fuseseră declarați colaboratori ai vechii securități comuniste. În acest context, consider că este important să trecem în revistă atât drepturile foștilor președinți, cât și interpretarea Curții Constituționale cu privire la aplicarea acestei legi.
Potrivit unei legi adoptate în 2001, foștii președinți beneficiază pe durata vieţii de: folosinţa gratuită a unei locuinţe de protocol şi a unui spaţiu pentru organizarea cabinetului de lucru, indemnizaţie lunară în cuantum egal cu 75% din indemnizaţia acordată Preşedintelui României în exerciţiu, pază şi protecţie, precum şi folosinţa gratuită a unui autoturism. Pe de altă parte, o lege din 2016 care reglementează ceremoniile oficiale în România prevede că funeraliile de stat sunt ceremonii oficiale organizate de Guvern în cazul decesului Preşedintelui României şi al foştilor şefi de stat ai României. Funeraliile de stat includ şi onoruri militare.
Din prevederile legale de mai sus, rezultă că funeraliile naționale pentru foștii președinți sunt reglementate direct prin lege, astfel încât acestea sunt obligatorii, Guvernul neavând un drept de opțiune în sensul de a organiza sau nu o astfel de ceremonie.
Pe de altă parte, prin decizia Curții Constituționale la care am făcut referire mai sus, CCR a stabilit că legea nu poate retroactiva, iar un fost președinte beneficiază de drepturile stipulate în lege în ziua în care își încheie mandatul prezidențial și devine oficial fost președinte, Curtea stabilind că orice modificare a acestui regim juridic în oricare dintre componentele sale nu poate viza o situație juridică deja epuizată.
În baza acestui raționament juridic, a fost declarată neconstituțională prevederea potrivit căreia nu beneficiază de drepturile foților președinți persoana despre care s-a constatat definitiv că a avut calitatea de lucrător al Securităţii sau de colaborator al acesteia.
În urma acestei decizii a Curții Constituționale, instanțele judecătorești vor trebui să anuleze actele administrative prin care fostului președinte Traian Băsescu i-au fost retrase drepturile eferente ca urmare a unei decizii a Instanței Supreme prin care fusese declarat colaborator al fostei Securități.