În contextul temperaturilor tot mai ridicate şi al riscurilor specifice sezonului estival, Direcţia de Sănătate Publică Bihor atrage atenţia cetăţenilor să fie cu băgare de seamă şi să se protejeze împotriva ţânţarilor şi căpuşelor, împotriva infecţiilor alimentare, inclusiv împotriva intoxicaţiilor cu ciuperci, dar şi de căldura extremă.
Regăsiţi sfaturile specialiştilor integral mai jos:
Măsuri de protecţie împotriva muşcăturii de ţânţar:
- autoprotecţia: Ministerului Sănătăţii recomandă folosirea mijloacelor de protecţie fizică a populaţiei pentru evitarea expunerii la înţepăturile ţânţarilor, protecţia tegumentelor - îmbrăcăminte cu mâneci lungi şi pantaloni lungi, şosete, folosirea mănuşilor, utilizarea substanţelor repelente conţinând DEET (N,N-diethyl-3- methylbenzamide) pe părţile neacoperite ale corpului. Substanţele repelente nu se aplică pe faţă.
- evitarea pătrunderii ţânţarilor în camerele de locuit prin închiderea uşilor şi a ferestrelor sau prin punerea de plase la uşi şi ferestre, utilizarea în interiorul locuinţei de spray-uri sau alte produse cu insecticide.
- măsuri în gospodăriile individuale pentru a elimina eventualele depozite de deşeuri şi apă stagnantă, care pot favoriza dezvoltarea ţânţarilor, prin golirea recipientelor de colectare a apei pluviale, a jardinierelor, a bidoanelor şi a găleţilor, îndepărtarea anvelopelor uzate din curţi, curăţarea jgheaburilor înfundate, aplicarea măsurilor de dezinsecţie împotriva vectorilor în gospodăriile personale
- evitarea zonelor cu multă vegetaţie şi umiditate ridicată (parcuri, păduri, ape stătătoare etc.)
- ţânţarii - transmit o serie de boli, cum sunt encefalitele (West Nile si Encefalita Europei Centrale). În cazul în care prezentaţi semne şi / sau simptome de boală prezentaţi-vă de urgenţă la cel mai apropiat cabinet medical.
Măsuri de protecţie împotriva muşcăturii de căpuşe:
- când faceţi o drumeţie sau ieşiţi la iarbă verde, purtaţi haine deschise la culoare (pe care se vor observa mai uşor eventualele căpuşe), pantaloni lungi cu elastic jos sau introduşi în şosete, bluze cu mânecă lungă, şapcă şi, eventual, mănuşi. E de preferat să folosiţi încălţăminte fără orificii sau decupaje – pantofi sport în loc de papuci, sandale.
- evitaţi să treceţi prin tufişuri sau zone cu iarbă înaltă. Folosiţi pături pentru picnic deschise la culoare, folosiţi plase anti-insecte/folie de protecţie când dormiţi în aer liber sau în cort.
- se pot folosi substanţe de tipul spray, loţiuni, unguente care previn infectarea cu căpuşe. Acestea se pot aplica pe piele sau pe haine (conform indicaţiilor de utilizare) şi pot fi achiziţionate din farmacii. Atenţie! În cazul copiilor se pot utiliza doar produse adecvate vârstei lor.
- după activităţile în aer liber, inspectaţi în întregime cu atenţie corpul dumneavoastră, al copiilor şi blana animalelor care v-au însoţit.
- faceţi un duş când vă întoarceţi din excursie sau de la picnic. Căpuşele pot sta pe piele chiar şi câteva ore fără să se ataşeze, aşadar e posibil să scăpaţi de cele nefixate.
- dacă locuiţi la curte, îngrijiţi cu mare atenţie grădina, spaţiile de depozitare, pereţii casei – mai ales eventualele crăpături apărute. Curăţaţi corespunzător tufişurile, îndepărtaţi frunzele uscate, tundeţi periodic iarba, depozitaţi lemnele în locuri expuse la soare.
- este foarte important să deparazitaţi extern, conform indicaţiilor medicului veterinar, animalele din gospodărie. În general, câinii ţinuţi în curte necesită deparazitare externă lunară.
- persoanele care desfăşoară activităţi în zone frecvent populate de căpuşe sau în ferme de animale, vor purta echipamente specifice de protecţie.
- Căpuşele pot transmite, prin muşcătură, o serie de boli precum encefalita de căpuşe, boala Lyme (borelioza Lyme). Nu trataţi cu indiferenţă muşcătura de căpuşă! Căpuşele trebuie îndepărtate în întregime imediat ce sunt descoperite. Îndepărtarea corectă şi completă a căpuşelor se poate efectua doar de către personal medical calificat! Pentru orice suspiciune de boală adrestaţi-vă medicului!
Măsuri de protecţie pentru prevenirea intoxicaţiilor cu ciuperci:
- consumul ciupercilor de cultură, provenite din unităţi autorizate şi / sau însoţite de certificate de calitate, evitarea cumpărării ciupercilor de la comercianţii ambulanţi, culegătorii amatori, persoane străine de la marginea drumurilor;
- evitarea culesului / consumului ciupercilor din flora spontană (păduri, păşuni);
- neimplicarea copiilor în procesul de culegere a ciupercilor;
- supravegherea copiilor mici pentru a se evita riscul intoxicării accidentale. Intoxicaţia cu ciuperci la copii include forme de gravitate variabilă şi cu evoluţie imprevizibilă!
- ciupercile otrăvitoare nu-şi pierd toxicitatea prin preparare! Toxinele ciupercilor sunt foarte rezistente la prelucrarea termică şi nu se distrug.
- ceapa, usturoiul sau pătrunjelul care se schimbă la culoare, lingura de argint, nu sunt indicatori specifici ai toxicităţii ciupercilor. De asemenea este absolut greşit să considerăm că ciupercile care sunt mâncate de insecte, sunt comestibile. Pentru insecte toxina poate fi inofensivă datorită metabolismului diferit de cel al omului.
- evitarea conservării ciupercilor provenite din flora spontană şi/sau surse neautorizate, în condiţii casnice;
- în cazul apariţiei oricăror semne clinice după consumul de ciuperci, este necesară prezentarea imediată la structurile de primirea urgenţelor din spitale sau apelarea Numărului Unic pentru Apeluri de Urgenţă 112.
Măsuri pentru a preveni toxiinfecţiile alimentare:
- păstraţi produsele alimentare la temperaturi adecvate;
- înainte de prepararea alimentelor, de servirea mesei şi după folosirea toaletei, spălaţi-vă bine pe mâini cu apă şi săpun;
- preparaţi şi serviţi masa în spaţii curate;
- evitaţi consumul alimentelor al căror aspect, miros şi gust sunt modificate
- cumpăraţi numai produse alimentare păstrate şi comercializate în condiţii corespunzătoare de igienă;
- protejaţi alimentele de contactul cu insecte sau rozătoare;
- în cazul alimentelor gătite, asiguraţi o temperatură de peste 70°C în toată masa alimentului, atât la preparare cât şi la reîncălzire;
- spălaţi bine, sub jetul de apă, fructele şi legumele, înainte de a le consuma;
- alimentele pregătite pentru sugari trebuie să fie consumate imediat după preparare, fără a fi încălzite sau păstrate la frigider.
- Măsuri pentru prevenirea efectelor temperaturilor atmosferice ridicate asupra organismului:
- evitaţi ieşirile şi activitatea fizică (sport, grădinărit, munci mai grele) între orele 11,00-18,00. Încercaţi să staţi cât mai mult în locuri răcoroase, cu umbră. Este indicat ca plimbările să se facă dimineaţa şi seara.
- dacă este necesar să ieşiţi, încercaţi să staţi sau să mergeţi mai mult prin zonele cu umbră. Protejaţi-vă capul, fata şi ochii cu ajutorul unei pălării şi a ochelarilor de soare. Purtaţi haine de culoare deschisă, subţiri, comode; de preferat sunt cele din in şi bumbac; evitaţi-le pe cât se poate pe cele din materiale sintetice care nu permit o bună aerisire a corpului. Este bine să aveţi la îndemână o sticlă cu apă.
- consumaţi cel puţin 2 litri de lichide pe zi (apă plată, apă minerală, sucuri de fructe şi legume) fără a aştepta să apară senzaţia de sete. În perioadele de caniculă se recomandă consumul unui pahar de apă la fiecare 15-20 min. Lichidele nu trebuie băute prea reci pentru că în acest caz se elimină înainte de a hidrata organismul. Foarte bune sunt ceaiurile de mentă, soc, muşeţel, sunătoare, urzici, ceaiul verde sau negru, călduţe sau la temperatura camerei, uşor îndulcite.
- alimentaţia trebuie să fie una uşoară, să conţină alimente proaspete, fără prea multe calorii - recomandate sunt carnea slabă preparată la grătar, lactatele, cerealele precum şi cât mai multe fructe şi legume care, prin apa, sărurile minerale şi vitaminele pe care le conţin, asigură în mod constant hidratarea organismului (o doză de iaurt produce aceeaşi hidratare ca şi un pahar de apă). Evitaţi sau măcar limitaţi consumul de grăsimi şi dulciuri concentrate.
- nu consumaţi alcool (inclusiv bere sau vin) deoarece acesta favorizează deshidratarea şi diminuează capacitatea de apărare a organismului împotriva căldurii. Evitaţi băuturile cu conţinut ridicat de cofeina (cafea, ceai, cola) sau de zahăr (sucuri răcoritoare carbogazoase) deoarece acestea sunt diuretice.
- în interiorul locuinţei staţi în camerele cele mai răcoroase. Dacă nu aveţi o cameră răcoroasă, apelaţi la un ventilator sau la un aparat de aer condiţionat pentru a răcori atmosfera.
- dacă aveţi aer condiţionat, reglaţi aparatul astfel încât temperatura să fie cu 5 grade mai mică decât temperatura ambientală. Ventilatoarele nu trebuie folosite dacă temperatura aerului depăşeşte 32 °C. Dacă nu aveţi aer condiţionat în locuinţă, la locul de muncă, petreceţi 2-3 ore zilnic în spatii care beneficiază de aer condiţionat.
- limitaţi creşterea temperaturii în locuinţe:
- ţineţi ferestrele închise pe toată perioada cât temperatura exterioară este superioară celei din locuinţă;
- închideţi ferestrele expuse la soare, trageţi jaluzelele şi/sau draperiile; deschideţi ferestrele seara târziu, noaptea şi dimineaţa devreme, provocând curenţi de aer, pe perioada cât temperatura exterioară este inferioară celei din locuinţă;
- stingeţi lumina artificială sau scădeţi intensitatea acesteia;
- închideţi orice aparat electrocasnic de care nu aveţi nevoie.
- evitaţi expunerea la soare (plaja) între orele 11:00-18:00, când razele soarelui sunt foarte puternice. Nu uitaţi de protecţia capului, a ochilor, a buzelor. În cazul în care suferiţi de anumite afecţiuni, cereţi sfatul medicului înainte de a vă expune la soare.
- aveţi grijă de persoanele dependente de dumneavoastră (copii, vârstnici, persoane cu dizabilităţi) oferindu-le, în mod regulat lichide, chiar dacă nu vi le solicită. Nu lăsaţi copiii în încăperi insuficient ventilate sau în autoturisme staţionate la soare. Păstraţi contactul permanent cu vecini, rude, cunoştinţe care sunt în vârstă sau cu dizabilităţi, interesându-vă de starea lor de sănătate.
- evitaţi deplasările pe distanţe lungi, în maşini fără climatizare.