Duminica Rusaliilor este sărbătoarea întemeierii Bisericii creştine, pentru că, la 50 de zile după Înviere, acum 2010 ani, în urma cuvântării însufleţite a Sfântului Apostol Petru, s-au convertit la creştinism aproximativ 3.000 de oameni, care au alcătuit cea dintâi comunitate creştină din Ierusalim.

Duhul Sfânt, sub chipul unor limbi de foc, a umplut de darurile sale pe apostoli, pentru început aceştia căpătând puterea de a grăi în limbi străine, necunoscute de ei până atunci. Spre mirarea multor oameni aflaţi în Ierusalim, cei 12 apostoli au început să răspândească învăţătura Mântuitorului către neamuri în diferite limbi, deşi aceşti ucenici erau cunoscuţi de mulţi dintre cei prezenţi ca fiind evrei simpli, în niciun caz preocupaţi de învăţarea limbilor străine.

Când Duhul Sfânt s-a pogorât peste apostoli, aceştia au devenit "preaînţelepţi", fiind umpluţi de "lumina, râvna şi toate harurile dumnezeieşti". Abia după acel moment, ucenicii Domnului au ieşit în toată lumea, săvârşind minuni, întorcând pe păgâni de la închinarea idolilor, aducând la credinţă de la oameni simpli la împăraţi.

Începutul a avut loc chiar în acea zi a Pogorârii Duhului Sfânt, când, în urma predicii Apostolului Petru, 3.000 de "suflete" au crezut în Hristos, alcătuind prima comunitate creştină. Rusaliile au devenit, pe lângă Paşti, a doua sărbătoare rezervată botezurilor.

În ajunul Rusaliilor se ţin Moşii de vară sau de Rusalii - cu târguri unde oamenii găsesc cele necesare pomenilor, dar şi prilej de veselie. Se crede că sufletele morţilor (moşilor), după ce părăsesc mormintele în Joia Mare (cea de dinaintea Paştilor), se preumblă printre cei vii, înapoindu-se la locul lor în Ajunul Rusaliilor.

De Rusalii este obişnuit şi faimosul joc al căluşarilor (executat de cete de flăcăi), dans constând din săritul peste foc pentru a scăpa de iele - zâne rele.

Tot ca la Paşti, erau oprite îngenuncherea şi postirea în toate zilele Cincizecimii, erau interzise jocurile din circuri şi spectacolele păgâne. Casele se împodobeau cu flori şi ramuri verzi de nuc sau de tei, obicei moştenit de la evrei.

În biserici se aduc şi astăzi ramuri verzi de tei sau de nuc, care se binecuvântează şi se împart credincioşilor, acestea simbolizând limbile de foc ale puterii Sfântului Duh, care s-a pogorât peste Sfinţii Apostoli.

În România, prin decizia Parlamentului în 2008, oficial, sunt două zile libere de Rusalii: duminica Rusaliilor şi luni - a doua zi de Rusalii.