În ziua în care s-au împlinit 105 ani de la uciderea avocaților unioniști Ioan Ciordaș și Nicolae Bolcaș, în casa celui dintâi, devenită Muzeul Municipal din Beiuș, a fost dezbătut un document interesant care completează goluri din trecut și care pentru întâia oară a fost scos la lumină: interviul pe care un jurnalist orădean, Ötvös Béla, l-a luat celui care a pretins că a fost călăul intelectualilor români. Istorici și localnici din Beiuș și Oradea au dezbătut reportajul, concluzionând că, cel mai probabil, mărturia conține și adevăruri.
În casa lui Ciordaș
Așa cum BIHOREANUL a dezvăluit în această săptămână, articolul a fost descoperit de inginerul orădean Péter Alexandru printre documentele moștenite de la bunicul său matern, gazetarul Ötvös Béla, născut în 1888 și care a scris pentru ziare din Budapesta, Debrețin, Oradea și Cluj.
Joi după-masă, Péter a mers în Muzeul Municipal din Beiuș, la invitația directorului Remus Țoța, pentru a le vorbi curioșilor despre manuscrisul lui Ötvös, pe care inginerul l-a tradus în limba română special pentru a-l prezenta publicului bihorean. Unul dintre saloanele muzeului, în care a locuit însuși Ioan Ciordaș până în noaptea de 3 spre 4 aprilie 1919, când soldații unguri l-au luat de-acasă și l-au omorât, a fost plin de curioși dornici să asculte dezvăluirile făcute de Ötvös.
Oameni de toate vârstele, de la urmași ai familiei Ciordaș la profesori, elevi ori istorici locali, au umplut micuța încăpere, mulți dintre ei stând în picioare de-a lungul celor aproape două ore, cât a durat evenimentul.
Mărturii din trecut
Nepotul gazetarului și-a început prelegerea oferindu-le celor prezenți detalii despre bunicul său, iar apoi prezentând articolul care niciodată n-a fost publicat. Ötvös a ajuns să-l intervieveze pe cel care s-a pretins criminalul avocaților din Beiuș absolut întâmplător, întâlnindu-l în august 1939, în timpul unei vizite pe care gazetarul i-a făcut-o unui cumnat din Ungaria și în timpul căreia fostul locotenent din armata ungară a decis să se destăinuie.
În baza informațiilor aflate, jurnalistul orădean a scris un articol în 1946, după încheierea celui de-al Doilea Război Mondial și la 27 de ani de la uciderea avocaților, articol care prezintă felul în care Ötvös l-a cunoscut pe criminal și ce i-a spus acesta. Péter a precizat că nu a găsit și notițele bunicului său, în baza cărora și-a redactat articolul la propria-i mașină de scris.
„Eu am găsit, cu mintea mea de inginer, patru diferențe (n.r. față de informațiile deja știute despre moartea celor doi avocați): locul unde s-a întâmplat uciderea, motivul pentru care a început să-i chinuie, modul torturii și numele și vârsta ucigașului”, a spus Péter, spunându-le celor prezenți că cel care s-a pretins călăul avocaților bihoreni se numea Ártándi Löfkovics Artur, era locotenent în rezervă și avea, la momentul crimei, 25 de ani.
Celelalte noutăți pe care articolul le aduce și care până acum nu au fost cunoscute sau contrazic informațiile știute sunt că soldații secui au pornit după Ciordaș și Bolcaș în momentul în care pe numele primului a sosit o telegramă în care i se mulțumea pentru informațiile transmise armatei române, că tortura la care au fost supuși a presupus înghițirea unei role de telegraf și a unor găleți cu apă și că avocații au fost omorâți în gara din Beiuș, iar cadavrele lor au fost transportate cu trenul la Lunca, unde au fost îngropați. „O grupare de teroriști, că altfel nu pot să-i numesc”, a spus Péter despre călăii celor doi avocați.
Consolare și revoltă
Inginerul orădean și-a exprimat convingerea că articolul bunicului său este verosimil, chiar dacă a fost scris ani mai târziu după acea ciudată întâlnire. „Urmează ca istoricii să studieze acest reportaj. Intenția mea este ca articolul original să-l las în locul cel mai apropiat de cei doi avocați, și acest loc este Beiuș. Vreau să se păstreze în siguranță”, a spus el, anunțând că manuscrisul articolului, în limba maghiară, și o traducere a lui, vor rămâne la Muzeul din oraș, în timp ce joi doar au fost proiectate pagini din articol.
Și specialiștii par să creadă că articolul este relevant, completând goluri de informații. „Este un document care pe de-o parte ne consolează, iar pe de alta ne revoltă, pentru că justiția de la acea vreme nu și-a făcut treaba”, a spus despre articol Diana Iancu (foto), istorică și muzeografă a Muzeului Orașului Oradea, care a și scris un doctorat despre Ioan Ciordaș.
Ea a subliniat că, în timpul anchetei care a urmat morții celor doi avocați și la finalul căreia un singur bărbat, Magos József, a fost condamnat la închisoare, alți suspecți fiind achitați din lipsă de probe, au apărut mai multe informații că în Ungaria ar mai trăi cel puțin o persoană care pretinde că i-a ucis pe avocați. O asemenea dezvăluire s-a făcut printr-o scrisoare anonimă transmisă Tribunalului, dar și prin declarația unui martor care a pretins că într-o mină din Belgia a cunoscut un soldat ungur care s-a declarat criminalul avocaților bihoreni.
Iancu a subliniat un aspect important, indiferent dacă Ártándi a fost sau nu criminalul celor doi: „Vinovatul moral a fost Verbőczy”, adică comandantul grupării secuiești, de numele căruia se leagă mai multe crime oribile din zona Beiușului.
Totuși, convingerea ei este că Ciordaș și Bolcaș au fost omorâți la Lunca, și nu în gara din Beiuș, cum pretinde criminalul, un argument fiind că în timpul procesului au existat martori care au declarat că i-au văzut în acea noapte pe soldații unguri ducând doi prizonieri care umblau pe picioarele lor.
Pro și contra
În dezbaterea care a urmat în Muzeul din Beiuș s-a exprimat și posibilitatea ca soldatul ungur intervievat de jurnalistul Ötvös să fi bravat. „Suntem în 1939, când a ucide români e din nou la mare căutare”, a spus profesorul Dan Ispas, insistând asupra importanței de a înțelege momentul în care Ártándi și-a făcut confesiunea.
„Ineditul document poate aduce ceva nou, chiar dacă nu este o sursă istorică exactă. Poate arăta un personaj frustrat, dar este și posibil ca acest om să fi participat la evenimente, pentru că sunt niște lucruri care se leagă”, a spus și directorul Muzeului din Beiuș, Remus Țoța.
Cert este că toți cei prezenți au apreciat munca ziaristului Ötvös, care a făcut exact ce trebuia să facă un gazetar: a încercat să pună adevărul în lumină.
