S-au împlinit deja 20 de ani de când Găvrilă Ghilea a intrat în politică, o decizie pe care mărturiseşte că nu a regretat-o niciodată, dar care i-a adus, deopotrivă, satisfacţii şi dezamăgiri şi pe care nu a dorit să şi-o asume până nu a considerat că este deplin realizat din punct de vedere familial, profesional şi material.

A ocupat de-a lungul acestei perioade funcţii elective de mare responsabilitate în administraţia publică locală şi judeţeană, obţinând succesiv demnităţile de consilier local, apoi de viceprimar al Oradiei, cea de consilier judeţean şi vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Bihor, de prefect al judeţului, de parlamentar în două legislaturi, întâi senator ales uninominal în Colegiul 3 Bihor, apoi, din 2016 până în prezent, deputat PNL de Bihor.

Recunoaşte că nu a intrat în politică pentru a se îmbogăţi - şi chiar a declarat, cu ani în urmă, într-un interviu care a deranjat pe mulţi, că avea deja „primul milion” după o activitate de antreprenoriat de 10 ani în mediul privat, în care a administrat şi controlat pachetul de acţiuni la una dintre cele mai puternice companii de construcţii din această parte a ţării.

Întrucât, peste câteva zile, îşi va încheia mandatul de parlamentar, Găvrilă Ghilea a aceptat să răspundă câtorva întrebări:

- Cum aţi reuşit, timp de 20 de ani, să împăcaţi afacerile cu politica?

- În ce mă priveşte, în ultimele două decenii, datorită funcţiilor publice alese deţinute, am renunţat, conform legii, la funcţia de administrator, rămânând doar acţionar majoritar la această companie, calitate pe care mi-am asumat-o în toate declaraţiile de avere şi interese depuse şi date publicităţii în fiecare din aceşti ani.

- Cât de bine aţi câştigat ca demnitar?

- Este binecunoscut faptul că, până în urmă cu 3 ani, când Legea nr. 153/2017 a reglementat salarizarea personalului plătit din fonduri publice, salariile demnitarilor erau destul de modeste, chiar neatractive pentru cei din mediul privat. Chiar şi indemnizaţia de parlamentar era ridicol de mică, în comparaţie cu cheltuielile pe care le presupunea onorarea unei asemenea demnităţi. Desigur, lucrurile s-au mai schimbat, dar ar fi trist dacă singura miză pentru un politician ar fi siguranţa unei sinecuri călduţe de la bugetul de stat...

- Ce provocări mai pot exista după atâţia ani în politică?

- Este posibil ca unii să creadă că, după o carieră politică de 20 de ani, care a urmat unei competiţii de 10 de ani în economia de piaţă, în plină junglă a tranziţiei, orice om oboseşte, se uzează, se rutinează, nu mai performează. Eu, însă, nu sunt de acord cu aceste prejudecăţi: nu mă simt nici obosit, nici uzat, nici rutinat, nici expirat. Eu mai cred în sondaje şi sunt convins că mai puteam performa încă într-un mandat de parlamentar.

- Politicieni cu experienţă sau oamenii noi în politică?

- Să ştiţi, însă, că şi activitatea parlamentară are cutumele ei, iar noii intraţi în Senat şi Camera Deputaţilor vor fi consideraţi „boboci” o bună perioadă şi trataţi ca atare de către colegii cu unul sau mai multe mandate la activ. Mandatul reprezentativ cu care este investit un parlamentar este, dincolo de onoare, o mare responsabilitate, pentru că alegătorii vor lăsa la aprecierea sa modul în care va acţiona în calitate de reprezentant al naţiunii pentru a obţine rezultatele optime.

- V-aţi remarcat în ultimii opt ani ca unul dintre cei mai activi parlamentari bihoreni...

- În ce mă priveşte, consider că prin activitatea mea parlamentară - şi nu numai - am acţionat întotdeauna în interesul legitim al celor care m-au ales, uşile cabinetelor mele, dar şi telefonul meu, fiind întotdeauna deschise celor care mi-au solicitat sprijinul, de la simpli cetăţeni până la primarii comunelor şi oraşelor bihorene ori reprezentanţii ONG-urilor sau ai mediului de afaceri.

Este foarte important ca, indiferent pe ce funcţie te-ai afla, să fii aproape de cetăţean atunci când are nevoie. Altfel, se va întreba pentru ce ţi-a dat votul ca să ocupi funcţia respectivă. Probabil mediul în care am crescut şi m-am format m-a făcut să-i înţeleg mai bine pe aceşti oameni, care se confruntă cu tot felul de probleme şi au nevoie, de multe ori, de ajutor.

În cele două legislaturi, din care aproape 6 ani am activat în opoziţie, am depus o intensă activitate de control parlamentar, greu de egalat chiar de către colegii bihoreni cu mai mult de două mandate la activ, concretizată prin 468 de întrebări și interpelări adresate prim-miniștrilor, membrilor Guvernului și conducătorilor unor instituții publice, susținerea a 186 de declarații politice și votarea a 32 de moțiuni, dar și printr-o intensă activitate legislativă, 30 dintre cele 139 de proiecte de acte normative, al căror inițiator sau coinițiator am fost, fiind promulgate ca și legi.

- Ce aţi fi întreprins în interesul bihorenilor dacă aţi fi avut şansa să candidaţi pentru un nou mandat?

- Aş fi continuat - şi finalizat, desigur - demersurile pentru înfiinţarea la Oradea a unui Consulat onorific al statului Israel, pentru ca municipiul nostru şi împrejurimile sale să rămână sau să devină destinaţii de suflet şi pentru turiştii din această ţară, în primul rând pentru cei care şi-au petrecut copilăria şi tinereţea pe aceste meleaguri şi care ne vor face onoarea de a reveni în număr tot mai mare în oraşul care le datorează atât de mult.

Pe de altă parte, la fel ca în mandatele precedente, alături de colegii mei - şi la fel cum am făcut-o în calitate de preşedinte al Comisiei pentru transporturi şi infrastructură din Camera Deputaţilor - aş fi susţinut proiectele de dezvoltare a infrastructurii judeţului nostru şi interconectarea lor cu marile proiecte naţionale sau europene.

- Ce le doriţi viitorilor parlamentari liberali bihoreni?

- Mult succes!

A consemnat Dana-Maria Dante

(advertorial)