Cele 15 facultăţi orădene au încheiat sesiunea de vară a admiterii. Prorectorul Ligia Burtă şi conferenţiarul Vasile Aurel Căuş, amândoi membri în comisia de admitere a Universităţii, au prezentat luni, într-o conferinţă de presă, o analiză a numărului de studenţi înscrişi şi confirmaţi comparativ cu sesiunea iulie 2015.

Mai puţini, dar e bine!

În total, la studii de licenţă, Universitatea a adunat în această sesiune de admitere 2.293 de studenţi, cu 15% mai puţin decât anul trecut, când au devenit studenţi 2.705 candidaţi. Acest procent de scădere este unul mic în comparaţie cu ce s-au aşteptat universitarii, dat fiind că anul acesta numărul absolvenţilor de liceu care s-au înscris la Bacalaureat a fost mai mic, iar rata de promovare a examenului şi mai scăzută. "Este o realitate testul de dureroasă pentru noi: scăderea cu 30% a numărului elevilor care au promovat examenul de Bacalaureat. Acest minus 30% nu este în concordanţă cu scăderea reală a numărului de confirmări la Universitatea din Oradea, nu se regăseşte această scădere dramatică", a precizat prorectorul Burtă.

Altfel spus, dacă anul trecut Bihorul a avut 3.358 de bacalaureaţi şi Universitatea doar 2.705 studenţi confirmaţi după admiterea de vară, în acest an, judeţul a avut 2.352 de tineri promovaţi la Bacalaureat, iar facultăţile orădene au adunat 2.293 de studenţi. Cel mai probabil, a spus Burtă, în acest an s-au înscris la facultate şi absolvenţi din promoţiile anterioare, iar asta a făcut ca scăderea numărului de bacalaureaţi să nu se resimtă la acelaşi nivel în campusul universitar.

La studii de masterat, facultăţile orădene au ieşit chiar pe plus faţă de vara trecută: cu 1.102 masteranzi, spre deosebire de iulie 2015, când aveau 1.083.

Asta înseamnă că, în admiterea de toamnă, care va debuta pe 5 septembrie, facultăţile orădene vor scoate la concurs, la studii de licenţă, 276 de locuri fără taxă şi alte circa 3.600 cu taxă, iar la masterat 43 de locuri bugetate şi alte aproape 2.500 cu taxă.

"Previzionăm ca toate locurile bugetate să fie ocupate la admiterea de toamnă", a spus Burtă.

Topul specializărilor

Reprezentanţii Universităţii au prezentat şi specializările de licenţă care au fost cele mai căutate de studenţi. Topul este condus detaşat de Medicină şi Medicină Dentară, singurele specializări la care, an de an, numărul înscrişilor este cu mult peste numărul locurilor disponibile şi, implicit, toate cele 140, respectiv 80 de locuri se ocupă după examenul de admitere din iulie.

Mai mulţi studenţi au în acest an şi specializările Istorie, unde numărul lor a crescut de la 14 la 22 (57%), Ştiinţe ale Comunicării, de la 13 la 16 (23%) şi Psihologie, care are acum 110 studenţi, cu 18% mai mulţi decât anul trecut.

La polul opus, cele mai puţin căutate au fost specializările Geografie, Fizică, Matematică-Informatică, Matematică în limba engleză, Ecologie şi protecţia turismului şi Sociologie, care nu au niciun student înscris. De asemenea, puţini tineri s-au orientat spre specializările Ingineria prelucrări lemnului şi Ingineria economică în domeniul electric, electronic şi energetic, fiecare cu doi studenţi, Energetică Industrială, Tehnologia tricotajelor şi confecţiilor şi Ingineria sistemelor de energii regenerabile, fiecare cu trei studenţi admişi, ori Arte plastice şi Arte decorative, cu câte 5 studenţi.  

Şi Arhitectura este o specializare puţin căutată: doar 9 studenţi s-au înscris, toţi pe locuri fără taxă, iar ultima medie de admitere este 5,7.

În topul specializărilor cu un număr mic de studenţi se mai află şi Ştiinţele Administrative (15 studenţi), Afaceri internaţionale în limba engleză (6 studenţi) ori Pedagogie Muzicală (5 studenţi).

La studii de masterat, specializarea cu cea mai mare creştere, de 57%, este Matematică, care de la 7 masteranzi anul trecut a ajuns la 18. Creşteri ale numărului de masteranzi sunt şi la Psihologie şi Informatică, în timp ce la Arte, Marketing şi Administrarea afacerilor regionale numărul doritorilor a scăzut. De pildă, la Marketing sunt 9 înscrişi, iar la Pictură şi multimedia doar 6 masteranzi.

Se caută soluţii

Interesant este şi că toate specializările inginereşti ale Universităţii au mai puţini studenţi decât în vara trecută, chiar dacă, după cum se ştie, în Oradea inginerii sunt cei mai căutaţi angajaţi din rândul absolvenţilor de studii superioare, datorită firmelor de profil din parcurile industriale. În perioada următoare, Universitatea trebuie să afle de ce aceste specializări nu au fost mai atractive, dar şi care sunt domeniile în care va trebui să trebui să facă schimbări, adaptându-le la cerinţele de pe piaţa muncii. 

 "Am vrut să identificăm un trend pe domenii, pentru că au fost discuţii cu reprezentanţii ai mediului economic cât şi cu cei din zona administrativă în care ni s-a spus că Universitatea ar trebui să-şi adapteze oferta educaţională la cererea de pe piaţa muncii. Acesta este motivul pentru care deja s-a constituit o nouă structură, care să aibă în atenţie exact ofertanţii de muncă, Consiliul consultativ pentru parteneriat public-privat", a declarat Căuş, care este şi preşedintele acestei noi structuri. Prin CC-PPP, Universitatea va investiga necesităţile de forţă de muncă în piaţa locală, pentru ca ulterior să-şi adapteze curricula şi programele de şcolarizare.