Ungaria va părăsi Curtea Penală Internațională, deoarece aceasta a devenit „politică”, a declarat prim-ministrul țării, Viktor Orbán, în timp ce l-a primit la Budapesta, într-o vizită oficială, pe omologul său israelian, Benjamin Netanyahu – pe numele căruia CPI a emis un mandat de arestare, informează publicația The Guardian.
Aflat alături de Netanyahu la începutul vizitei acestuia de patru zile în Ungaria, Orbán a afirmat joi că Ungaria este convinsă că „o instanță altfel foarte importantă” s-a „transformat într-un forum politic”.
La rândul său, Netanyahu a salutat această decizie, pe care a numit-o „curajoasă și principială”. „Îți mulțumesc, Viktor... Este important pentru toate democrațiile. Este important să ne opunem acestei organizații corupte”, a declarat prim-ministrul israelian.
Mandat de arestare pentru crime de război
Netanyahu se află sub un mandat internațional de arestare din noiembrie, fiind acuzat de crime de război în Gaza.
De altfel, Digi24.ro amintește că premierul ungar și-a invitat omologul israelian la Budapesta în noiembrie, la o zi după ce Curtea Penală Internațională de la Haga – singurul tribunal global permanent pentru crime de război și genocid - a emis mandatul de arestare pe fondul acuzațiilor de crime de război în Gaza.
Orbán a spus încă de atunci că în Ungaria decizia instanței „nu va avea niciun efect”, adică Benjamin Netanyahu nu va fi arestat pe teritoriul acestei țări.
Guvernul lui Netanyahu a susținut în repetate rânduri că instanța și-a pierdut legitimitatea prin emiterea unui mandat împotriva unui lider ales democratic, care își exercită dreptul la autoapărare al țării sale după atacul din octombrie 2023 al luptătorilor conduși de Hamas asupra sudului Israelului.
Prin această vizită „într-o ţară în care nu se teme de arestare, el pregăteşte terenul pentru normalizarea călătoriilor sale viitoare”, poate în Germania, de exemplu, unde viitorul cancelar Friedrich Merz i-a garantat că va putea veni fără griji, notează AFP.
Ungaria și Israel, „o luptă similară”
The Guardian mai arată că Netanyahu a spus joi că Israelul și Ungaria, ambele conduse de guverne naționaliste de dreapta, duc „o luptă similară pentru viitorul civilizației noastre comune, civilizația noastră iudeo-creștină”.
Netanyahu a fost primit la Budapesta într-o ceremonie oficială, stând alături de Orbán în timp ce o fanfară militară cânta, iar o cavalerie înarmată cu săbii și baionete defila în fața lor.
În timpul vizitei, este așteptat să viziteze Muzeul Holocaustului din Budapesta și să participe la mai multe întâlniri politice, urmând să plece duminică.
sursa foto: Facebook / Orbán Viktor
„Alături de Israel și de principiile justiției...”
Pe de altă parte, șeful de cabinet al lui Orbán, Gergely Gulyás, a anunțat la scurt timp după aterizarea lui Netanyahu pe aeroportul din Budapesta că guvernul va „iniția joi procedura de retragere, în conformitate cu cadrul constituțional și juridic internațional”.
Retragerea din Curtea Penală Internațională, la care sunt afiliate toate cele 27 de state membre ale UE, presupune mai întâi adoptarea unei legi în parlamentul dominat de partidul Fidesz al lui Orbán, urmată de notificarea oficială a secretarului general al ONU. Ieșirea din CPI devine efectivă după un an.
Ministrul israelian de externe, Gideon Saar, a salutat ceea ce a numit o „decizie importantă” și a mulțumit Ungariei pentru „poziția sa clară și fermă alături de Israel și de principiile justiției și suveranității”.
Saar a adăugat că „așa-numita Curte Penală Internațională” și-a „pierdut autoritatea morală după ce a călcat în picioare principiile fundamentale ale dreptului internațional în încercarea sa de a submina dreptul Israelului la autoapărare”.
Ministrul olandez de externe, Caspar Veldkamp, a declarat însă, în marja unei reuniuni NATO de joi de la Bruxelles, că, atât timp cât Ungaria este oficial membră a CPI, trebuie „să își îndeplinească toate obligațiile față de instanță”.
Conflict sângeros
Digi24.ro amintește că judecătorii CPI au afirmat, la emiterea mandatului de arestare pe numele lui Benjamin Netanyahu, că există motive rezonabile să creadă că acesta și fostul său ministru al Apărării sunt responsabili penal pentru acte precum crimă, persecuție și utilizarea foametei ca armă de război, ca parte a unui „atac extins și sistematic împotriva populației civile din Gaza”.
În urma campaniilor militare israeliene, au murit peste 50.000 de palestinieni, potrivit autorităților sanitare palestiniene, iar Fâșia Gaza a fost devastată.
Atacul condus de Hamas asupra Israelului, pe 7 octombrie 2023, a ucis 1.200 de persoane și a dus la luarea a peste 250 de ostatici, conform cifrelor israeliene.
Curtea Penală Internațională de la Haga a emis, totodată, un mandat de arestare împotriva unui lider Hamas în luna noiembrie. Moartea acestuia a fost confirmată după emiterea mandatului.