Primăriile, consiliile județene, spitalele, universitățile, școlile și alte instituții publice vor putea primi bani europeni pentru a-și produce singure energia electrică și, mai ales, pentru a o stoca în baterii, astfel încât să o poată folosi inclusiv în orele în care panourile fotovoltaice nu mai produc.
Premierul interimar Ilie Bolojan, care conduce temporar și Ministerul Energiei, a anunțat că în acest scop a semnat ordinele pentru lansarea a două noi programe finanțate din Fondul pentru Modernizare, cu o valoare totală de 650 milioane euro.
500 de milioane de euro pentru panouri și baterii
„Astăzi am semnat ordinele pentru două programe din Fondul pentru Modernizare, în valoare totală de 650 de milioane de euro, prin care instituțiile publice vor putea produce și stoca energie pentru consumul propriu”, a transmis Ilie Bolojan, marți, pe Facebook.
Cel mai mare dintre programe are un buget de 500 milioane euro și va finanța instalarea unor capacități noi de producere a energiei regenerabile, în principal panouri fotovoltaice, împreună cu instalații de stocare, care de această dată nu sunt opționale.
„Proiectele pot include și pompe de căldură, iar energia produsă va fi folosită pentru consumul propriu. Bateriile sunt obligatorii și vor fi dimensionate pentru 2-4 ore de funcționare”, a explicat premierul.
Practic, instituțiile vor putea produce energie în timpul zilei, când panourile fotovoltaice au randament ridicat, iar o parte din surplus va putea fi păstrată în baterii pentru a fi utilizată ulterior, inclusiv seara.
150 milioane euro doar pentru baterii
Un al doilea program, în valoare de 150 milioane euro, este destinat instituțiilor care au făcut deja investiții în energie regenerabilă, dar nu dispun de sisteme de stocare. Acestea „vor putea instala baterii în spatele contorului, pentru a stoca energia produsă și a o folosi pentru consumul propriu”, a arătat Bolojan.
Beneficiari pot fi primăriile și consiliile județene, spitalele publice, universitățile de stat, centrele sociale și alte instituții publice.
Finanțarea nerambursabilă poate ajunge la 100% din cheltuielile eligibile, dar nu poate depăși 10 milioane euro pentru un beneficiar.
Apelurile vor fi deschise vineri, 11 septembrie, iar proiectele vor putea fi depuse prin AFIR, până pe 6 noiembrie 2026 sau până la epuizarea bugetului, finanțarea urmând să fie acordată în ordinea depunerii, după principiul „primul venit, primul servit”.
Evaluarea dosarelor este programată între 9 noiembrie 2026 și 12 februarie 2027, iar investițiile finanțate trebuie finalizate și puse în funcțiune cel târziu la 31 decembrie 2029.
„Prin aceste investiții, instituțiile publice își vor putea reduce facturile la energie și vor putea folosi mai eficient energia produsă din surse regenerabile, reducând în același timp presiunea asupra rețelei în perioadele de consum ridicat”, a transmis ministrul interimar al Energiei.
Seceta a oprit Cernavodă
Importanța stocării s-a văzut dramatic în această vară, când, după o perioadă prelungită de secetă, debitul Dunării a coborât la sfârșitul lunii iulie la aproximativ 1.600 metri cubi pe secundă, față de peste 4.000 mc/s într-o perioadă normală, iar nivelul apei din zona de aducțiune de la Centrala Nucleară Cernavodă a devenit insuficient, astfel că Unitatea 1 a fost oprită controlat pe 28 iulie, iar apoi, în 31 iulie, Comitetul Național pentru Situații de Urgență a instituit starea de alertă la nivel național pentru întreaga lună august, din cauza reducerii producției de energie provocate de secetă.
La acel moment, România importa deja în jur de 1.700 MW în orele de seară, iar premierul Ilie Bolojan avertiza că, dacă va fi oprit și cel de-al doilea reactor de la Cernavodă, necesarul de import ar putea depăși 2.500 MW.
BIHOREANUL a relatat atunci că Guvernul a cerut inclusiv sprijinul Ucrainei, Bulgariei și Greciei pentru a acoperi deficitul din intervalele de vârf. Din cauza scăderii în continuare a Dunării, până la un debit de aproximativ 1.350 mc/s, și Unitatea 2 a fost oprită controlat pe 13 august, astfel încât, pentru o perioadă, centrala de la Cernavodă nu a mai produs deloc energie electrică.
Cele două reactoare asigură în condiții normale aproximativ o cincime din producția de electricitate a țării.
Stare de alertă
Criza a scos la iveală și unul dintre paradoxurile sistemului energetic românesc: România produce cantități importante de energie solară în timpul zilei, dar nu are suficiente baterii pentru a păstra această energie și a o folosi câteva ore mai târziu, când soarele apune, iar consumul rămâne ridicat.
În timpul crizei, Bolojan a arătat că investițiile în capacitățile de stocare au fost neglijate, astfel că în perioadele critice ale verii autoritățile au fost obligate să concentreze producția hidro în orele de seară, să solicite funcționarea la capacitate ridicată a centralelor pe gaz și cărbune și să apeleze la importuri. La 31 iulie, premierul cerea populației, companiilor și autorităților să-și reducă voluntar consumul seara, iar marii consumatori industriali erau pregătiți pentru eventuale limitări.
Cele două programe anunțate acum de Bolojan încearcă să corecteze, fie și parțial, această vulnerabilitate, condiționând noile investiții în fotovoltaice de instalarea bateriilor care să permită mutarea unei părți din energia produsă ziua către orele cu consum ridicat.