Începe toamna astronomică: Duminică, la ora 15.44 (ora României) are loc echinocțiul de toamnă, când longitudinea astronomică a Soarelui atinge valoarea de 180°.
Când se produce acest fenomen, durata zilei este egală cu cea a nopții, în emisfera nordică și în cea sudică. „Équinoxe” este derivat din „aequinoctium”, compus din „aequus" (care înseamnă egal) și „nox”, „noctis” (care înseamnă noapte).
„Punctul echinocțiului de toamnă, numit și punct autumnal, se află pe sfera cerească la intersecția eclipticii (ce reprezintă proiecția pe sfera cerească a planului orbitei Pământului) cu ecuatorul ceresc, pe care Soarele îl traversează la aceasta dată, trecând din emisfera nordică a sferei cerești în cea sudică. Aflându-se deci la această dată în dreptul ecuatorului ceresc, Soarele va răsări și va apune chiar în punctele cardinale est și vest, durata zilelor fiind astfel egală, indiferent de latitudine, cu cea a nopților”, transmit specialiștii de la Observatorul astronomic Vasile Urseanu din București.
Singurele excepții sunt întâlnite în zona polară: în zona polului nord începe lunga noapte polară, iar în cea a polului sud Soarele se ivește deasupra orizontului, timp de 6 luni, până la momentul echinocțiului de primavară.
După echinocțiul de toamnă, durata zilelor va continua să scadă, iar cea a nopţilor să crească, până la data de 21 decembrie, când va avea loc solstiţiul de iarnă.
La circa o lună după echinocțiul de toamnă va avea loc schimbarea orei. În 2024 se trece la ora de iarnă în noaptea de 26 spre 27 octombrie, în ultima duminică din lună, când ora 4.00 devine ora 3.00, ceea ce va face ca ziua de 27 octombrie să fie cea mai lungă din acest an.