Pentru că n-a vrut să aibă acasă "punga cu pungi", în urmă cu mai mulţi ani orădeanca Tünde Bara şi-a croit singură sacoşe textile, pe care le foloseşte la cumpărături. Tot aşa, de multă vreme, le împachetează celor două fiice ale ei sendvişurile pentru şcoală în şerveţele reutilizabile, făcute din materiale textile, practice şi uşor de spălat. "Aşa am salvat mii de pungi şi de şerveţele de hârtie", spune femeia.
În ultimii ani, Tünde şi-a transformat pasiunea pentru croitorie şi dorinţa de a ocroti Pământul în profesie. A înfiinţat atelierul "Fairies Services" (Serviciile Zânelor), unde fiecare bucăţică de material îşi găseşte un rost, transformându-se în obiecte care înlocuiesc cu succes produsele de unică folosinţă.
Pe cont propriu
Înainte să izbucnească pandemia de Covid-19, după mulţi ani lucraţi în domeniul social, mai precis ca manager de proiect la un ONG care îngrijeşte persoane cu dizabilităţi, Tünde Bara a simţit că are nevoie să-şi dedice ei timp şi energie. "Mă simţeam epuizată şi am vrut să fiu mai liberă, mai independentă", povesteşte orădeanca în vârstă de 43 de ani, de profesie economist, dar cu pregătire şi în grafologie.
Şi-a amintit că, prin 2010, când a văzut prima oară în Budapesta fotolii de tip bean-bag, adică umplute cu biluţe de polistiren, a visat că va face şi ea, cândva, asemenea produse. "În România nu prea vedeai bean-bag-uri. Îmi spuneam că într-o zi voi face eu, ca să ajungă peste tot: în parcuri, biblioteci, locuri de joacă...". Zece ani mai târziu, în 2020, a decis să îşi înfiinţeze propria firmă, un atelier de croitorie, şi să înceapă să producă fotolii pentru copii.
Profilul afacerii n-a fost deloc întâmplător. Încă de când era o adolescentă, lui Tünde i-a plăcut să îşi croiască singură hainele, iar mama ei stăpâneşte şi ea cu pricepere maşina de cusut, aşa cum şi bunica lui Tünde o făcea. Meşteşugul croitoriei s-a transmis din generaţie în generaţie...
Zero Waste
Cu fonduri europene nerambursabile, accesate printr-un program dedicat afacerilor din mediul rural, Tünde a înfiinţat în casa bunicilor ei din satul Adoni, de lângă Valea lui Mihai, un mic atelier de croitorie. Şi-a cumpărat utilaje moderne, precum maşini de cusut, o staţie de călcat şi o maşină de brodat, şi s-a pus pe cusut bean-bag-uri.
Curând a observat că adună foarte multe resturi de textile, pe care sub nicio formă nu-şi dorea să le arunce. "Eram decisă ca atelierul să fie cât mai aproape de conceptul «zero waste», adică să nu genereze deşeuri. Planeta asta are oricum deja destule gunoaie", povesteşte orădeanca.
Aşa că şi-a testat creativitatea şi a transformat toate capetele de materiale rămase în produse noi, creând în primul rând sacoşe textile, care să înlocuiască pungile de plastic. "Eu de mulţi ani nu mai foloseam pungi de plastic, le refuzam şi în magazine, pentru că nu voiam să am acasă «punga cu pungi». Am început să confecţionez sacoşe textile, ca şi alţii să se lase de plastic", spune Tünde.
Poftă bună!
După sacoşe, a început lucrul la un alt produs pe care îl folosea deja acasă, tot făcut de mâna ei: şerveţelele textile reutilizabile (foto), în care se poate împacheta gustarea copiilor pentru şcoală. Practic, un pătrat din material textil, care se împătureşte precum un plic şi se închide cu un scai, şi pe care copiii îl pot întinde, când mănâncă, pe banca din clasă.
"Pentru fetele mele folosesc asemenea şerveţele reutilizabile de peste patru ani, timp în care am evitat să folosim mii de pungi şi de şerveţele de hârtie", zice orădeanca. În fiecare zi, şterge şerveţelul textil cu un prosop, iar la final de săptămână îl spală în maşina de spălat, alături de alte haine. Simplu şi ecologic!
Fără plastic
Rând pe rând, în atelierul ei de croitorie au prins formă şi alte obiecte textile care înlocuiesc produse de unică folosinţă: sacoşe textile pentru legume ori pentru pâine, penare, dischete demachiante din bumbac, absorbante din bumbac şi un material impermeabil ori jucării pentru copii, precum un şotron "desenat" pe un covor, din cifre decupate din materiale textile, sau o "planşă" de tic-tac-toe, faimosul joc cunoscut în România drept X şi zero.
Pe o bucată de material, împărţită în 9 chenare, Tünde a prins tot atâtea bucăţi de scai şi a confecţionat şi figurinele în formă de triunghi şi cercuri (foto). "Se poate folosi acasă, în maşină, la iarbă verde, absolut oriunde, fără să mai consumăm hârtie. Îl ai ani de zile!", explică ea.
Tot resturi de materiale rămase de la alte comenzi a folosit şi ca să confecţioneze cărţi senzoriale pentru bebeluşi, care au pe fiecare "pagină" buzunare, fermoare, nasturi şi alte accesorii cusute, ceea ce le face interesante pentru copii.
Testate în familie
Tünde testează toate produsele pe care le realizează cu familia ei: soţul Csaba şi fetele lor Petra (18 ani) şi Lilla (12 ani). "Pentru noi este un stil de viaţă. Sacoşele pentru pâine le-am făcut inspirându-mă tot din nevoia noastră: în pandemie am început să coacem pâine acasă, dar nu aveam în ce să o ţin", explică orădeanca. Micul săculeţ din bumbac păstrează bine pâinea, permiţându-i totodată să "respire".
Jocurile le-au dus cu ei în excursii, cei patru petrecându-şi aproape fiecare weekend în mijlocul naturii, căţărându-se, făcând trasee de via ferrata sau pur şi simplu bucurându-se de prospeţimea pădurilor. "Cel mai mult ne place la Vadu Crişului. Dar eu nu mai pot merge pe jos spre Şuncuiuş. Sunt prea multe gunoaie pe drum şi nu mai pot să le văd", zice Tünde.
Mărţişoare textile
La iniţiativa fiicei ei mai mari, produsele făcute de Tünde în atelierul din Adoni au ajuns, în vară, şi la prima piaţă volantă din Oradea, organizată în curtea asociaţiei Cătunul Verde (str. Nicolae Jiga 62), unde comercianţii şi cumpărătorii au fost îndemnaţi să renunţe la pungile de plastic, în favoarea sacoşelor textile. "Petra mi-a cerut să pun pe sacoşe preţul cel mai mic pe care-l pot cere, astfel încât oamenii să-şi permită să le cumpere", spune Tünde. Tocmai de aceea, vinde trei săculeţi textili cu 10 lei, iar sacoşele mari la preţuri între 20 şi 50 de lei.
Produsele făcute în atelierul lui Tünde se găsesc de vânzare pe site-ul ei, www.cusut.eu sau în magazinul de produse naturiste de pe strada Vasile Alecsandri (lângă intrarea în pasajul Vulturul Negru). Pentru că are aparat de brodat, Tünde poate personaliza orice produs, aşa că preia comenzi de toate felurile, care o ajută să susţină afacerea.
În primele zile de primăvară, Tünde va scoate la vânzare şi mărţişoare făcute tot din resturi de materiale şi din felurite textile adunate de la cunoscuţii ei. "Cel mai important e pentru mine să nu arunc nimic, să folosesc totul la maximum. Unii cred că sunt zgârcită, dar nu e aşa. Vreau doar să nu risipesc nimic", explică Eco-Croitoreasa. Şi, dacă mai mulţi ar fi ca ea, cu siguranţă planeta ar fi un loc mai curat...