Cea mai importantă lecţie de ecologie pe care a învăţat-o Anca Mihociu - responsabil de proiecte educative şi purtător de cuvânt la Administraţia Bazinală de Apă Crişuri, dar şi fondatoare a organizaţiei neguvernamentale "Trăieşte Verde" - a fost una pe care i-a dat-o chiar fiica ei în vârstă de 4 ani.

După ce a tot dăscălit-o că deşeurile trebuie reciclate, fetiţa i-a pus o întrebare simplă: de ce? Atunci a înţeles că micuţii trebuie să înţeleagă finalitatea gesturilor lor pentru ca să respecte în orice împrejurare principiile "verzi". Drept urmare, alături de alţi voluntari, tânăra se ocupă de educarea elevilor în ce priveşte protejarea mediului, răsplătindu-i pe micii ecologişti cu excursii sau diferite alte premii, în obiecte.

Proiecte "adaptate"

Din 2004, de când a absolvit Facultatea de Studii Europene din cadrul Universităţii clujene Babeş-Bolyai, Anca Mihociu lucrează la Administraţia Bazinală de Apă Crişuri, ca purtător de cuvânt şi responsabil de proiecte educative pentru copii şi adulţi. "Am avut proiecte inclusiv în mediul rural prin care am dorit să facem sătenii să înţeleagă că pârâurile nu sunt gropi de gunoaie", spune Anca. Aşa şi-a dat seama că, pentru a schimba mentalitatea unui adult, e nevoie de multă muncă şi trebuie să te adaptezi. "Nu poţi merge să vorbeşti cu ei dimineaţa, când au de lucru. Mergi seara, după ce se întorc vacile de la păşune...", exemplifică tânăra.

În 2009, ei şi altor doi prieteni, Cosmin Popescu şi Rada Crăciun, la fel de pasionaţi de ecologie, le-a venit ideea să înfiinţeze o organizaţie de mediu. "Scopul Asociaţiei Trăieşte Verde este să educăm copiii în spirit ecologic, dar să lucrăm constant, căci să le ţii o oră de dirigenţie pe tema poluării nu-i ajută cu nimic", spune Anca. Lansarea ONG-ului a avut loc în Parcul Brătianu în 2009, printr-un concurs organizat împreună cu RER Ecologic Service: "Am invitat orădenii să aducă hârtii şi cartoane pentru reciclare, iar cei care au adus cele mai mari cantităţi au fost răsplătiţi cu plante în ghiveci şi cu unelte de grădinărit".

"De ce?"

Anca s-a convins că există mulţi orădeni interesaţi de reciclare şi de colectarea selectivă. "Oamenii ne spuneau că au hârtii strânse de multă vreme prin poduri sau beciuri, dar nu ştiau cui să le dea. Problema asta mi-a rămas în minte". Ulterior, a coroborat-o cu o alta. Fetiţa ei Mara, de 4 ani, în timp ce o învăţa că deşeurile trebuie colectate separat, a întrebat-o candid: de ce? "Mi-am dat seama că singura soluţie ca micuţii să înţeleagă rostul reciclării e să le indici concret o finalitate a gestului lor", spune tânăra.

Aşa a dat startul celui mai amplu proiect al organizaţiei, "Creşte inteligent. Reciclează hârtia", în care au fost angrenate Liceul Teologic Greco-Catolic şi Colegiul Tehnic Traian Vuia, ambele din Oradea. Elevii au avut la dispoziţie câte un container în care să strângă hârtie şi cartoane, urmând ca la final, din banii primiţi pentru valorificarea acestor deşeuri reciclabile, ONG-ul să cumpere câte o tablă inteligentă, cu touch screen şi conexiune la internet, pentru fiecare şcoală.

Reciclare cu beneficii

Timp de 18 luni, şcolarii, profesorii şi părinţii deopotrivă au adunat hârtii. "Am ajuns şi la părinţi prin aceşti copii, căci mulţi adulţi au adus hârtii de la locurile lor de muncă", povesteşte tânăra. După ce la fiecare şcoală s-au adunat circa 20 de tone de reciclabile, cantitatea necesară pentru a strânge cei 5.000 de lei cât costa o tablă inteligentă, ONG-ul s-a ţinut de cuvânt şi le-a cumpărat elevilor aparatele promise. Cu ele în clase, tinerii au simţit că efortul lor a meritat, căci munca lor de un an şi jumătate a avut o finalitate şi o recompensă.

Un alt proiect al asociaţiei este "Cadoul verde de Crăciun" prin care an de an, din 2009 încoace, membrii ONG-ului confecţionează, împreună cu copiii de la Centrul Şcolar pentru Educaţie Incluzivă nr. 1, diferite tablouri din hârtie reciclată chiar de ei. "Aceste obiecte le vindem într-o expoziţie, iar din banii strânşi trimitem copiii în excursie câteva zile la ţară, să vadă cum e să trăiască mai aproape de natură, cu animale în jur, cu câmp, pădure şi izvoare", spune Anca.

Satisfacţii morale

"Fiecare leu obţinut din proiectele noastre a fost folosit numai pentru copii. Toţi membrii ONG-ului suntem voluntari, niciunul nu luăm salarii sau alte beneficii. Doar bucuria de la sfârşit de proiect, când vedem că am reuşit ceea ce ne propusesem", se confesează ecologista.

Convinşi că tânăra generaţie este "salvarea", că numai educându-i pe cei mici vom avea un mediu sănătos, Anca şi colegii ei au de gând să continue proiectele începute şi să facă şi altele noi. Au nevoie de timp şi de răbdare, dar şi de parteneri dispuşi să le sprijine ideile. În fond, educaţia celor mai mici cetăţeni ar trebui să fie preocuparea tuturor, căci ei sunt adulţii de mâine, în mâinile cărora lăsăm viitorul...