În 2001, Centrul pentru Arii Protejate și Dezvoltare Durabilă (CAPDD) Bihor finaliza un proiect LIFE care și-a propus să pună în valoare patrimoniul carstic deosebit al Munților Apuseni. Poate cea mai importantă realizare de atunci a fost amenajarea pentru turism a Peșterii Unguru Mare, o cavitate care era mai mult o groapă de gunoi, dar care ascundea un mineral unic în lume, și anume crisitul, precum și descoperiri arheologice remarcabile.
Amenajarea peșterii a fost primul pas dintr-o călătorie pe care am început-o atunci și o continuăm încă: dezvoltarea unei destinații de ecoturism de care să fim mândri și care să fie un „loc mai bun în care să trăiești și un loc mai bun în care să locuiești”. În decursul celor 20 de ani, CAPDD Bihor și alte asociații de mediu au contribuit la acest demers prin zeci de proiecte de mediu și turism responsabil.
Douăzeci de ani mai târziu, Pădurea Craiului are poate cea mai diversă și consistentă ofertă de experiențe în natură din Carpați, cu o infrastructură de vizitare de neegalat: 6 trasee de via ferrata, 4 peșteri turistice, 9 peșteri pentru speoturism, un parcurs de rafting, sute de trasee de escaladă, peste 300 km de trasee de bicicletă, 17 trasee de drumeție, poteci tematice, 9 trasee de alergare montană și multe alte atracții.
Însă turiștii și localnicii sunt în continuare întâmpinați de gunoaie, construcții ilegale, plaje promovate ca sălbatice, dar deseori pline de deșeuri, ATV-uri care își ambalează motoarele la câțiva metri de vizitatorii veniți pentru relaxare și aer curat, și care ajung în mod inexplicabil, dar des, în Crișul Repede.
Mai adăugați intervenții, cum ar fi drumuri în albia Crișului Repede, aducțiuni de apă, incendii de vegetație, toate în perimetrul unei arii protejate, și multe fără avize legale, pentru a completa imaginea.
Ce rost are să ne mândrim cu natura și tradițiile din Bihor când nu suntem în stare, ca autorități, mediu privat și societate civilă, să identificăm și să rezolvăm aceste probleme?
Paul Iacobaș
CAPDD Bihor
