Din 2011, de când a intrat în vigoare actuala Lege a Educaţiei Naţionale, care îşi propune să reformeze învăţământul românesc, apar neîncetat noi schimbări pentru elevi şi a dascăli. Fie că sunt cerute chiar de lege, prin normele de aplicare, fie că sunt modificări ale acesteia, fiecare an şcolar se deosebeşte de cel anterior. Iar uneori schimbările se fac chiar în timpul cursurilor!

Se întâmplă şi acum, când o Ordonanţă de Urgenţă a Guvernului din decembrie 2013 prevede o serie de noutăţi, unele cu aplicare imediată, altele pregătite pentru anii următori. Aşa că toţi elevii ar trebui să se bucure pe deplin de vacanţa intersemestrială, în care au intrat din 1 februarie, pentru că în al doilea semestru de şcoală nu îi aşteaptă zile uşoare.

La loc comanda!

04_daniel_negrean_bihoreanul.jpgFie că sunt impuse prin OUG 117/2013, fie prin acte normative emise în anii trecuţi, dar cu aplicare de acum, modificările din educaţie vizează toate nivelurile de învăţământ, pornind chiar de la cel preşcolar. "Din acest an, în grădiniţe se poate organiza şi învăţământ ante-preşcolar, pentru copii între 0 şi 3 ani", explică şeful Inspectoratului Şcolar Judeţean, Daniel Negrean (foto). Altfel spus, grădiniţele pot avea şi secţii de creşă, cu condiţia să aibă personalul şi spaţiul necesar îngrijirii celor mici.

În timp ce grădiniţele primesc secţii în plus, şcolile gimnaziale pierd o generaţie de elevi. Mai precis, clasa a IX-a, mutată în 2012 în ciclul gimnazial, revine din toamnă în ciclul liceal, acolo unde, de altfel, dascălii spun că îi era locul. Asta înseamnă că, alături de celebra "clasă zero", înfiinţată din 2011 pentru anul şcolar 2012-2013, învăţământul obligatoriu din România cuprinde 11 clase: cinci în învăţământul primar, patru în cel gimnazial şi două în cel liceal.

Manualele digitale, în aer

Ţinând cont de notele mici înregistrate la examenele naţionale de la sfârşit de gimnaziu şi de liceu, ministrul Remus Pricopie a decis să introducă teste naţionale şi în alte clase. Astfel, în luna mai, elevii din clasele a II-a şi a IV-a vor fi evaluaţi "centralizat" la limba română şi la matematică. Tot atunci, elevii de clasa a VI-a vor susţine şi ei o evaluare naţională, compusă din două examene. Ineditul e că testele acestea vor fi transdisciplinare, adică din două materii: la limbă şi comunicare, respectiv la matematică şi ştiinţe. "Se doreşte verificarea pregătirii elevilor şi familiarizarea lor cu examenele", a explicat ministrul, aşa că notele nu vor fi trecute în catalog.

O altă noutate pentru 2014 este că, din toamnă, elevii din clasele I şi a II-a ar trebui să înveţe din manuale digitale. "Practic, ar urma să aibă tablete cu un soft atractiv, complementar cu manualele clasice. Însă, din lipsă de fonduri la Minister, s-a stabilit ca fiecare inspectorat şcolar judeţean să facă singur achiziţia", zice Negrean. Greu de crezut, însă, că acestea vor avea de unde...

Licean sau "profesionist"

La fel ca până acum, pentru a intra la liceu elevii care termină clasa a VIII-a vor susţine în vară Evaluarea Naţională. Spre deosebire de generaţiile precedente, nu se vor mai putea folosi însă prea mult de notele din gimnaziu. În acest an, media admiterii la liceu va fi formată 75% din media Evaluării, iar 25% din media anilor de gimnaziu, în timp ce în anii trecuţi proporţia era egală. Decizia i-a nemulţumit pe părinţi şi elevi, deoarece patru ani au "vânat" note mari ca să se asigure că vor avea medii de admitere bune.

La admitere, liceele vor putea organiza examene de departajare, dacă numărul candidaţilor îl va depăşi pe cel al locurilor disponibile. Ele trebuie să anunţe, însă, cu zece luni înainte de examen, adică din septembrie, care sunt disciplinele din care vor testa candidaţii anul viitor, dacă va fi cazul. În consecinţă, în această vară niciun liceu nu va putea organiza această testare.

Cu Evaluarea Naţională trecută, elevii se vor putea înscrie la un liceu sau la o şcoală profesională, fiind eliminată prevederea conform căreia puteau accede în învăţământul profesional doar din clasa a X-a, după ce au făcut clasa a IX-a într-un liceu "clasic". O schimbare bine venită, căci prea puţini elevi acceptau să facă primul an de liceu într-o şcoală obişnuită, iar apoi să se mute la profesională din a X-a.

Planuri de viitor

Părinţii ai căror copii sunt acum clasa a III-a sau mai mici trebuie să ştie că ministrul Pricopie a pregătit pentru ei schimbări majore la Evaluarea Naţională. Sunt schimbări gândite acum, dar care vor fi aplicate abia peste 4 ani!

Concret, elevii care în anul şcolar 2015-2016 vor intra în clasa a V-a vor fi prima generaţie care vor da examenul de final de clasa a VIII-a nu din două discipline (trei în cazul elevilor din diferite etnii), cum se întâmplă în prezent, ci din şase! Pe lângă examenele la limbile română şi maternă, elevii vor da un examen transdisciplinar la matematică şi ştiinţe, o probă scrisă la o limbă străină, una de utilizare a calculatorului şi una de competenţe civice şi sociale. Cum anume se vor da aceste examene, concret, Ministerul va stabili în următorii doi ani.

Din 2014 au parte de noutăţi şi liceenii. Dacă până acum examenul de simulare a Bacalaureatului se dădea doar în ultimul an de liceu, de acum vor susţine o astfel de testare şi cei din clasa a XI-a, pentru că Ministerul vrea să-i responsabilizeze cu un an înainte de examenul propriu-zis. Cum anume se vor desfăşura simulările, dat fiind că Bac-ul se poate susţine şi din discipline studiate doar în ultimul an de liceu, încă nu se ştie exact.

Elevi pe numărate

Pe lângă schimbările de ordin didactic, Ministerul a impus reguli noi şi în organizarea şcolilor. De pildă, unităţile cărora nu le ajung banii primiţi prin finanţarea pe elev li se vor redistribui fonduri de la unităţile mai "înstărite". Împărţeala se va face, însă, doar după ce un audit contabil-financiar al inspectoratelor judeţene va confirma că şcoala care are nevoie de bani respectă normele privind numărul minim de elevi în clase. Astfel, o clasă primară ori gimnazială nu va putea avea sub 12 elevi, iar una de liceu sub 15. Şcolile care încalcă normele riscă să nu-şi mai poată plăti dascălii, aşa că directorii vor avea de ales: fie comasează clasele cu elevi puţini, fie disponibilizează profesori.

Tocmai pentru a preveni subfinanţarea şcolilor orădene, IŞJ Bihor şi Primăria Oradea au pregătit în comun planul de şcolarizare, care arată câte clase vor funcţiona în şcolile din municipiu în următorul an. După ce au stabilit că fiecare clasă trebuie să aibă minim 20 de elevi, reprezentanţii celor două instituţii au tras linie şi au decis că, în toamnă, în Oradea vor fi 66 de clase de-a V-a şi 101 de-a IX-a.

Reforma lui Bolojan

La recomandarea Ministerului, dar şi la cererea expresă a primarului Ilie Bolojan, an de an în Oradea va creşte numărul claselor de învăţământ profesional, în detrimentul celor teoretice. Asta pentru că, în viziunea edilului, în locul liceenilor care pică Bac-ul sunt de preferat absolvenţii de şcoli profesionale care ştiu o meserie. "Treptat, în următorii cinci ani, în fiecare an de la clasa a IX-a vom scădea cu cinci numărul de clase teoretice", spune Bolojan.

În plus, primarul vrea ca în consiliile de administraţie ale şcolilor profesionale să fie şi reprezentanţi ai firmelor, astfel încât viitorii angajatori să aibă un cuvânt de spus în felul în care le sunt pregătiţi oamenii. De asemenea, Bolojan doreşte ca şcolile să aibă programe de studii cerute de firme, să îi ducă pe profesori în companii, ca să se familiarizeze cu noile tehnologii, dar şi să convingă părinţii că a-şi trimite copiii la o şcoală profesională nu înseamnă un eşec.

Rezultatele acestei reforme locale se vor simţi peste ani, când oraşul ar trebui să aibă tot mai mulţi tineri integraţi pe piaţa muncii şi care să corespundă cerinţelor investitorilor. Cât despre rezultatele schimbărilor naţionale din educaţie, aşteptate de întreaga societate de mai bine de un deceniu, rămâne de văzut când şi cum vor părea...


DOCTORANZI... PRIVAŢI
Banii vin, banii pleacă

OUG 117 din decembrie 2013 prevede schimbări şi pentru învăţământul superior. Astfel, cele mai performante universităţi din ţară vor primi fonduri distincte pentru dezvoltare instituţională, dar încă nu se ştie care sunt criteriile care vor stabili performanţa. De asemenea, toate universităţile vor trebui să vireze Ministerului Educaţiei 5% din taxele încasate de la studenţii străini.

Pe de altă parte, instituţiile de învăţământ superior vor putea beneficia şi de finanţare privată, inclusiv cele publice, Ordonanţa dând dreptul agenţilor economici să finanţeze studiile de doctorat din universităţile de stat. Totodată, universităţile nu vor putea ţine cont, la admitere, de notele din liceu ale candidaţilor, ci exclusiv de media de la Bacalaureat ori de cea a examenului de admitere.