Să nu faci niciodată pentru un copil ceea ce poate să facă singur. Acesta e unul dintre principiile de bază ale sistemului educaţional creat la începutul secolului XX de pedagogul italian Maria Montessori.
După ce a studiat cum se dezvoltă în mod natural copiii şi ce cunoştinţe tind să acumuleze aceştia de unii singuri, Maria Montessori a creat un sistem care-i sprijină să-şi urmeze instinctele intelectuale şi spirituale fără să devină captivi restricţiilor impuse de şcolile tradiţionale, pline de norme şi reguli. Metoda sa e practicată, de anul trecut, şi în Oradea.
Program cu "ambasadori"
Născută în 1870 la Ancona, Maria Montessori a fost una dintre primele italience care au absolvit o facultate de medicină. Doctoriţa s-a specializat în pedagogie şi, conducând un grup de creşe şi grădiniţe din Roma, a observat ritmul natural de dezvoltare a copiilor şi a felului în care aceştia interacţionează cu lumea din jur. În urma cercetării, Maria Montessori a creat un sistem educaţional ce-i poartă numele şi care poate fi aplicat până la vârsta de 24 de ani, caracterizat prin faptul că le oferă copiilor şi tinerilor libertatea de a se dezvolta şi educa în propriul ritm.
Considerat revoluţionar, programul Montessori s-a răspândit, cu timpul, în toată lumea, personalităţi precum Gabriel Garcia Marquez, câştigător al Premiului Nobel pentru literatură, ori Sergey Brin, co-fondator Google, fiind crescute în spiritul acestuia. Mai nou, Ducele şi Ducesa de Cambridge au ales o astfel de grădiniţă pentru Prinţul George al Marii Britanii.
"Grădinari" cu iniţiativă
De mai bine de un an, primul centru educaţional Montessori din Oradea, dedicat copiilor cu vârste între 1 şi 6 ani, funcţionează într-un imobil din strada Costaforu nr. 38. Profesoară de engleză şi fost traducător la Vatican, Anca Pop (foto) a aflat despre acest program pedagogic pe când era în Italia şi îşi vizita o prietenă. "Dimineaţa, băieţelul ei de 4 ani a pus singur masa, de la veselă la tacâmuri şi şerveţele. Tot el a pregătit şi platourile. Nu mai văzusem aşa ceva în viaţa mea. Mama lui mi-a explicat că urmează un program de educaţie Montessori, care încurajează copiii să se organizeze singuri", spune orădeanca.
Convinsă de eficienţa metodei şi de efectele sale pozitive, Anca a urmat cursuri de specialitate pentru a deveni formator Montessori. "Sistemul tradiţional a fost creat în bună parte în epoca industrială, când lumea începea să aibă nevoie de oameni mulţi şi obedienţi. Acum, în era comunicaţională, se simte nevoia de inovaţie, de iniţiativă. Or, dacă un copil aude mereu doar ordine şi reguli, dacă trebuie să facă mereu ce fac ceilalţi doar pentru că aşa se face, spiritul lui creativ va avea de suferit. Când se maturizează şi ajung să se angajeze, de pildă, li se reproşează că nu au iniţiativă. Şi pe drept...", spune directoarea centrului Crescendo Montessori din Oradea.
Învăţat "pe pipăite"
La Casa dei Bambini, cum le spunea Maria Montessori grădiniţelor sale, micuţii lucrează, de obicei, individual, făcând diverse activităţi anume alese de educatoare. "Se încurajează autonomia şi independenţa. Educatoarea nu este un entertainer. Copilul e în centrul activităţii. Un alt principiu este libertatea lui de a alege. El decide ce activitate vrea să facă, dacă vrea s-o facă singur sau alături de un alt coleg ori de educatoare", explică Anca Pop.
Singura condiţie e ca la final copilul să pună toate obiectele în locurile unde le-a găsit. În funcţie de grupa de vârstă, micuţii deprind noţiuni de limbaj, matematică, engleză, biologie şi geografie, adică tot ce se învaţă la o grădiniţă sau şcoală publică ori privată, dar în spirit de independenţă. "Pentru copiii până la 3 ani avem, în special, materiale pentru dezvoltarea simţurilor, să înveţe diferenţele dintre aspru şi fin, acru şi sărat, mic şi mare, greu şi uşor. De asemenea, facem sortarea pe culori, pe dimensiuni, pe forme geometrice. După 3 ani, copiii trec la acumularea cunoştinţelor academice", spune Anca. De exemplu, pot primi "salarii" din biluţe aşezate pe sârme şi împărţite în grupuri de zeci, sute şi mii. În ce priveşte limbajul, pe lângă cartonaşele cu diverse animale, de pildă, învaţă literele "pe pipăite". "Întâi văd cum arată o literă, apoi o desenează în făină sau în grâu şi la final ajung s-o şi scrie, cunoscându-i forma şi sunetul care îi corespunde", spune specialista.
Responsabili de mici
La Crescendo Montessori, mobilierul e gândit pe dimensiunile copiilor, ca în mai toate grădiniţele, dar nu au îngrijitoare. Îşi curăţă singuri locurile de joacă şi de activităţi, pe care le pot derula unde doresc, pe măsuţe, pe o canapea ori pe nişte covoraşe aşezate pe podea. "Noi îi pregătim pentru viaţă. Nici la serviciu şi nici în familie nu facem toţi exact acelaşi lucru deodată, decât la cor şi la parade militare", explică Anca Pop motivul. "Aceste lucruri le dezvoltă puterea de atenţie, autocontrolul, coordonarea mână-ochi, iniţiativa şi respectul faţă de toţi ceilalţi", adaugă educatoarea.
Deşi practică o metodă inovativă, pentru care cea mai bună reclamă este utilizarea ei de o mulţime de celebrităţi, tarifele centrului Montessori nu sunt diferite de cele ale altor grădiniţe private din Oradea, iar sistemul poate fi testat de părinţii care vor să încurajeze dezvoltarea naturală a copiilor. "Copiii au tendinţa naturală de a asimila informaţii şi deprinderi. Singurii care nu se dezvoltă sunt cei care sunt ţinuţi îngrădiţi", spune directoarea centrului unde copiii au toată libertatea să crească în stilul lor...