Studiile efectuate arată că utilizarea aditivilor alimentari în doze mici nu este nocivă pentru organismul uman. Unele combinaţii sunt benefice pentru conservarea unor alimente, ca de exemplu nitriţii în combinaţie cu sarea, folosiţi pentru oprirea dezvoltării sporilor bacililor care provoacă botulismul.

În România există legislaţie privitoare la reglementarea utilizării aditivilor alimentari, stipulându-se printre altele necesitatea utilizării doar a aditivilor autorizaţi şi numai în alimentele menţionate de lege, respectarea condiţiilor de puritate impuse şi nedepăşirea dozelor maxime admise. Efectele aditivilor alimentari asupra sănătăţii consumatorilor nu sunt încă suficient cunoscute şi nu se poate aprecia reactivitatea lor în timp, doar studiile de lungă durată şi experienţele efectuate pe un număr mare de subiecţi putând aduce date precise.

Deşi cercetătorii au reuşit în bună parte să pună în evidenţă relaţii între cauză şi efecte, se mai continuă utilizarea unor aditivi toxici. Cercetătorii se pot înşela uneori în privinţa unor aditivi şi astfel apar în magazine unele produse ce conţin substanţe toxice. Afirmaţia că E-urile sunt un pericol total în alimentaţie este alarmistă şi nereală. Folosirea aditivilor în cantităţi mari ar periclita calitatea produsului, scăzând interesul consumatorilor şi, implicit, vânzările.

Consumul de aditivi în cantităţi bine stabilite nu afectează organismul. Pentru o mai mare siguranţă a cetăţenilor ar trebui ca autorităţile să asigure fonduri pentru dotarea laboratoarelor, evitându-se astfel comercializarea unor produse neadecvate din partea producătorilor interni sau externi.

Atenţie! În România se poate vorbi şi despre o lipsă de educaţie în domeniul alimentaţiei. În momentul în care populaţia ar avea cunoştinţe minime de nutriţie, legislaţie sau despre modul de etichetare a alimentelor, alegerea produsului alimentar s-ar putea face în funcţie de ingredientele dorite. Organizaţiile mondiale de sănătate au elaborat o listă cu cei mai periculoşi aditivi prezenţi în produsele alimentare. Majoritatea ţărilor care îi utilizează sunt conştiente de nocivitatea lor şi au iniţiat sau iniţiază demersuri legislative pentru a-i scoate de pe piaţă.

Reţineţi! Noţiunile de bază ale unei alimentaţii sănătoase ar trebui însuşite încă din familie, apoi la grădiniţă şi la şcoală. Starea de sănătate a populaţiei este o problemă naţională şi de aceea statul ar trebui să intervină mult mai mult în problemele alimentaţiei, pentru a nu se ajunge la îmbolnăviri în masă şi cheltuieli mai mari în sistemul sanitar, ştiindu-se că prevenţia are costuri mult mai mici decât tratamentul.