Elena Udrea a fost condamnată definitiv, joi, la 6 ani de închisoare, în dosarul „Gala Bute”.
În esență, judecătorii au respins constestația în anulare depusă de Udrea și de alți inculpați în dosar și a menținut sentința de 6 ani de închisoare, dată de Înalta Curte de Casație și Justiție, astfel că fostul ministru al Dezvoltării trebuie să meargă la închisoare.
Contestația în anulare, o cale extraordinară de atac, a fost respinsă cu majoritate de către completul de 5 judecători al ÎCCJ.
Astfel, Udrea va merge la închisoare.
Totul a pornit de la o anchetă jurnalistică
Cazul a ajuns în atenția procurorilor în urma unei anchete a jurnaliștilor de la Gazeta Sporturilor / Libertatea pornind de la faptul că, în 2011, în București a fost organizată Gala de box „Lucian Bute”, eveniment sportiv finanțat cu fonduri europene în urma deciziei ministrului Dezvoltării Regionale și Turismului, Elena Udrea.
„Încă dinainte de desfășurarea galei de box, Gazeta Sporturilor / Libertatea a sesizat mai multe nereguli legate de contractul dintre ministerul condus de Elena Udrea și firma președintelui Federaţiei Române de Box, Rudel Obreja, organizatoarea evenimentului. Seria dezvăluirilor publicate de echipa Gazetei s-a întins pe parcursul a 4 ani, până la sfârșitul lui 2015”, arată sursa citată.
Beneficii electorale și personale
DNA a trimis în instanță dosarul „Gala Bute” în aprilie 2015. Potrivit procurorilor, Elena Udrea a decis organizarea galei de box după discuții cu președintele FR Box, Rudel Obreja. Ulterior, ea le-a cerut subordonaților din Ministerul Dezvoltării să găsească soluții pentru finanțarea meciului, „urmărind obţinerea unor beneficii electorale, prin asocierea imaginii sale cu cea a lui Lucian Bute”.
În plus, DNA susține că Udrea ar fi coordonat un sistem prin care persoanele cele mai apropiate ei (Ştefan Lungu, Ana-Maria Topoliceanu, Gheorghe Nastasia şi Tudor Breazu) au primit, cu ştiinţa sa, sume de bani de la reprezentanţii unor societăţi comerciale pentru a le garanta plata la timp a lucrărilor finanţate de ministerul pe care îl conducea.
De asemenea, „sumele obținute de Udrea au intrat fie nemijlocit în patrimoniul ei (în numerar ori prin plata unor bunuri și servicii), fie în patrimoniul unor persoane indicate de ea (filiala din București a unui partid și Rudel Obreja)”, susținea DNA conform sursei citate.
Udrea a fost acuzată de trei infracțiuni de luare de mită, abuz în serviciu și tentativă la folosirea de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete pentru obținerea pe nedrept de fonduri europene.
Prejudiciul în acest caz este de peste 3 milioane de euro.
Proces întins pe 7 ani
Hotărârile definitive în dosarul Bute au fost anunțate de ÎCCJ în iunie 2018.
Astfel, fosta ministră a dezvoltării, Elena Udrea, a fost condamnată la 6 ani de închisoare, Rudel Obreja, fost președinte FR Box, la 5 ani de închisoare, asistentul personal al Elenei Udrea, Tudor Breazu, a primit 3 ani de închisoare, iar Ana-Maria Topoliceanu, fosta şefă a CNI, la 3 ani de închisoare cu suspendare.
De asemenea, Ştefan Lungu, fost consilier al ministrului Elena Udrea a primit 1 an şi 6 luni de închisoare cu suspendare, Dragoş Botoroagă, om de afaceri din Petroșani, 2 ani şi 6 luni de închisoare cu suspendare, iar Gheorghe Nastasia, fost secretar de stat în MDRT – 4 ani de închisoare cu suspendare.
Cale extraordinară de atac
Profitând de o decizie a Curții Constituționale (CCR a decis că, la nivelul Înaltei Curți de Casaţie şi Justiţie, Completurile de 5 judecători, deci și cel care o condamnase pe Udrea, au fost nelegal constituite), Udrea și alți inculpați au apelat la căi extraordinare de atac.
Judecarea contestațiilor în anulare a început în noiembrie 2018, iar pronunțarea s-a făcut acum.
HotNews.ro scrie că judecătorii au menţinut şi decizia instanţei de fond pe latură civilă.
Astfel, Elena Udrea trebuie să plătească aproape 3 milioane de euro, respectiv 8.116.800 lei cu titlu de despăgubiri civile, către Autoritatea Naţională pentru Turism şi să achite 600.000 euro către martorul Corin Boian şi 300.000 euro către martorul Adrian Gărdean. În plus, instanţa a dispus confiscarea în folosul statului de la Udrea a sumelor de 695.367 lei şi 296.076 lei.
Instanţa a mai dispus ca Rudel Obreja să plătească în solidar cu partea responsabilă civilmente, SC Euro Box Promotion SRL (fostă SC Europlus Computers SRL), către Ministerul Finanţelor, prin ANAF, suma de 737.507 lei cu titlu de despăgubiri civile. Totodată, i se confiscă suma de 3.000.000 lei.
Până la publicarea acestei știri, nu există o reacție oficială a Elenei Udrea.
Presa centrală mai amintește, între altele, că, în 2018, când ÎCCJ pronunțase sentința în caz, Udrea era în Costa Rica, unde ceruse și azil. În octombrie 2018, a fost reținută de Interpol în Costa Rica și apoi încarcerată. A fost eliberată în decembrie 2018, după ce Curtea Constituţională a decis că sunt ilegale completurile de 5 judecători de la instanţa supremă. Udrea a revenit în România în iulie 2019.
Citiți întregul parcurs al cazului în articolul: Elena Udrea trebuie să execute 6 ani de închisoare în dosarul Gala Bute, a decis Curtea Supremă după 7 ani de procese
UPDATE: Udrea a fugit din țară
Fostul ministru al Dezvoltării, Elena Udrea, ar fi fugit din țară înainte de pronunțarea verdictului final de condamnare la 6 ani de închisoare în dosarul „Gala Bute”.
De altfel, tocmai pentru că nu a fost găsită acasă de polițiștii care urmau să o preia pentru ispășirea pedepsei, Poliția Română a dat-o în urmărire.
Citiți pe această temă articolul: Elena Udrea a fugit din țară și a fost dată în urmărire de Poliție!
UPDATE: Udrea a fost găsită în Bulgaria
Elena Udrea a fost prinsă în Bulgaria, la câteva ore după ce a fost dată în urmărire de Poliția Română.
Citiți pe această temă articolul: „Elena Udrea a fost prinsă în Bulgaria”