Un manual alternativ de istorie a secuilor îi învaţă pe elevi că românii au fost slugile secuilor şi că în timpul Primului Război Mondial armata română a devastat şi jefuit magazinele şi casele secuilor.

Potrivit Adevărul, istoricii reclamă că manualul abundă în inexactităţi, toate de natură să alimenteze teoriile şovine care otrăvesc relaţiile româno-maghiare.

"Este plin de inexactităţi şi de falsuri grosolane, cu care nici istoricii unguri serioşi nu pot fi de acord!", arată rectorul Universităţii "Babeş-Bolyai", academicianul Ioan Aurel Pop, pentru "Adevărul".

Încă de pe foaia de titlu a cărţii, finanţată integral în România, se arată că aceasta este un "manual şi ghid destinat elevilor din clasele a VI-a şi a VII-a din şcolile generale", elaborat sub patronajul Consiliului Judeţean Harghita. Pentru a conferi şi greutatea politică necesară, se subliniază că "acest manual a fost realizat la cererea şi din grija liderilor politici din judeţele Harghita şi Covasna".

După 1916, românii au devenit duşmanii secuilor, se spune în carte. Armata regală română "a năvălit" (beözönlött) în Transilvania, iar "teritoriile invadate de trupele române au suferit pagube grave". Armata română a devastat şi jefuit magazinele şi casele secuilor şi au fost şi "multe sute de victime civile" din rândul bătrânilor şi copiilor, se mai arată în manual. Autorii nu argumentează cu nicio sursă istorică moartea acestora.

Potrivit aceluiaşi manual, românii au ajuns în Ţinutul Secuiesc ca slugi sau iobagi, ca să îi servească pe secui, şi şi-au găsit aici un cămin prosper.

Responsabilitatea privind conţinutul şi publicarea cărţii despre istoria secuilor, distribuită câtorva mii de elevi care au ales să participe la cursul opţional pe această temă, este pasată între autorităţi. Reprezentanţii Ministerului Educaţiei susţin că publicaţia nu este un manual, ci un material didactic auxiliar, pentru cursul opţional "Istoria secuilor", şi ca atare nu au nicio responsabilitate în ceea ce priveşte conţinutul şi avizarea acestuia.

La nivel local, atât timp cât există un aviz pozitiv al inspectorului de specialitate, şefii inspectoratelor spun că nu pot solicita retragerea materialului, în lipsa unui document oficial care să ceară acest lucru, venit de la minister, de la Academia Română sau altă instituţie avizată.