Episcopia Greco-Catolică Oradea a emis, duminică seară, un comunicat, în care explică pierderile suferite în urma incendiului devastator care a cuprins clădirea înainte cu o zi. Documentul este semnat de purtătorul de cuvânt al episcopiei, Eugen Ivuţ, şi relatează succesiunea faptelor.

Se anchetează

Potrivit acestuia, focul a fost "observat în jurul orei 21.30", la faţa locului sosind mai multe echipaje de pompieri care au încercat să stingă focul. Intervenţia a durat mai multe ore.

"Incendiul a mistuit acoperişul Palatului, în întregime, devastând de asemenea şi etajul întâi al clădirii. Palatul Episcopal nu era racordat la reţeaua electrică, excepţie făcând iluminatul arhitectonic exterior, care este conectat la reţeaua de iluminat stradal", precizează comunicatul.

Documentul mai specifică şi că, duminică dimineaţă, s-a constituit o comisie de expertiză formată din reprezentanţi ai Pompierilor, ai Serviciului Criminalistic al Poliţiei Române şi ai Episcopiei Greco-Catolice, în vederea identificării surselor care au provocat incendiul.

"În momentul în care această comisie va pune la dispoziţie rezultatele finale, acestea vor fi comunicate", arată documentul.

Pagube inestimabile

Comunicatul înşiră, apoi, pagubele suferite de clădire, foarte greu de cuantificat, dar colosale. "Valoarea pagubelor materiale este greu de estimat atât de devreme. Doar manopera refacerii integrale a acoperişului a costat peste 200.000 euro. Învelitoarea metalică din cupru şi decoraţiunile acoperişului au fost primite ca donaţie din Italia", arată documentul.

Au mai fost avariate, total sau parţial, o serie de elemente arhitectonice şi decoraţiuni interioare prin prăbuşirea tavanelor şi intervenţia cu apă a pompierilor. "Clădirea dispune de un foaier de marmură de Vaşcău în două culori, deasupra acestuia găsindu-se un vitraliu în stil Art Nouveau cu elemente renascentiste a căror lumină vitrată lumina toată suprafaţa foaierului de marmură. Pe stâlpul de la intrare se afla o lampa Art Nouveau de bronz, de asemenea pe pereţii laterali se găseau aplice în acelaşi stil. La intrarea în sălile palatului se afla portalul cu emblema ctitorului episcop Demetriu Radu. În sălile palatului se aflau 4 sobe preţioase de maiolica verde, albă şi două maro, în stilul saloanelor respective. În saloane se găseau 2 candelabre de dimensiuni mari, unul în stil neogotic, respectiv Art Nouveau. E greu de estimat valoarea acestora, ţinând cont de vechimea, dimensiunea şi măiestria execuţiei lor", mai scriu reprezentanţii Bisericii.

Şi ferestrele, distruse în totalitate, aveau partea lor de istorie. Aveau sticla de secol XIX cu lemnărie în stilul încăperilor, cu rolete din epoca. "Parchetul din sălile principale era o intarsie cu elemente geometrice în acelaşi stil. Uşile palatului completau desăvârşirea decoraţiunilor în stil eclectic. Inclusiv clanţele din bronz erau adevărate opere de arta", arată comunicatul.

Despre zugrăveală, reprezentanţii Episcopiei spun că "era demonstraţie de măiestrie a artei 1900". La etaj, în holul principal, mai exista un vitraliu. Capela adăpostea decoraţiuni specifice unui lăcaş de cult neobaroc, iar turnurile şi acoperişul aveau decoraţiuni metalice, au mai transmis reprezentanţii greco-catolicilor.

Toate stricăciunile vor fi evaluate de o comisie specială a Episcopiei Greco-Catolice de Oradea pentru a se constata dacă se mai pot recupera.

Şi neasigurate…

"În perioada care urmează, atenţia Episcopiei Greco-Catolice este direcţionată în eliminarea riscului de prăbuşire a pereţilor Palatului, într-o primă fază, iar apoi, în pregătirea unui proiect pentru reconstruirea acestuia. Tristul eveniment reprezintă o tragedie atât pentru Biserica Greco-Catolică, cât şi pentru Oradea, întrucât clădirea, monument istoric, este o emblemă a comunităţii orădene, fiind încărcată de istorie şi semnificaţii", arată documentul.

Comunicatul nu explică, însă, de ce, în ciuda faptului că clădirea este una dintre cele mai frumoase din Centrul Istoric al Oradiei şi în ciuda valorilor pe care le adăpostea, nu a fost asigurată.

De altfel, în finalul conferinţei de presă comune de duminică de la Prefectură, BIHOREANUL l-a întrebat pe reprezentantul Episcopiei prezent la eveniment, Anton Cioba, de ce acest fapt nu s-a întâmplat, dar acesta nu a putut să dea un răspuns.

O istorie bogată

Pe de altă parte, istoria palatului – redată în comunicatul de duminică – are o istorie bogată. Edificiul a fost ctitorit de către episcopul Demetriu Radu, cel care a prezidat împreună cu Gheorghe Pop de Băseşti Marea Adunare de la Alba Iulia, pe 1 Decembrie 1918. Palatul a fost inaugurat în 1905, într-un stil eclectic, proiectat de arhitectul fiind Rimanoczy Kalman jr.

În 1948, odată cu desfiinţarea Bisericii Greco-Catolice de către regimul comunist, clădirea a fost confiscată şi transformată în Şcoală Populară de arte, iar apoi în Biblioteca Judeţeană. Palatul Episcopal a fost retrocedat Episcopiei Greco-Catolice în anul 2005. Au fost restaurate acoperişul, faţada exterioară şi curtea.

"Suntem încrezători în Bunul Dumnezeu care nu ne-a abandonat niciodată. El va fi cel care ne va ajuta împreună cu toţi oamenii de bunăvoinţă", încheie comunicatul de duminică.

Vezi mai jos cum arată acum clădirea Episcopiei! Sursa Video: Darius Cornean

Vezi mai jos momentul prăbuşirii unuia dintre turnurile episcopiei! VIDEO: Diana Mironescu