Procedura de selecție a candidaților pentru funcțiile de președinte și doi vicepreședinți ai Agenției pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP), „super-agenția” care reglementează, monitorizează și controlează politicile de guvernanță corporativă aplicate în companiile de stat, a eșuat și va fi reluată. Asta, în condițiile în care niciunul dintre candidații ajunși în finală - între care și orădeanul Adrian Foghiș, fost șef al Zonei Metropolitane Oradea - nu ar fi îndeplinit condițiile necesare.
Conform HotNews.ro, concursul a fost organizat de Secretariatul General al Guvernului (SGG), în subordinea căruia se află AMEPIP, care a desfășurat o procedură ce nu a îndeplinit criteriile cerute de Comisia Europeană.
„SGG are termen șase luni să reia o procedură de selecție corectă și să numească un președinte și doi vicepreședinți la AMEPIP, pentru ca România să nu piardă aproape 400 de milioane de euro din PNRR”, scrie HotNews.ro.
Sursa citată subliniază că numirile de la AMEPIP sunt esențiale pentru ca România să deblocheze 400 de milioane de euro din PNRR.
Procedura de selecție, însă, care s-a desfășurat recent, nu ar fi respectat principiile transparenței, imparțialității și meritocrației.
Puncte de vedere diferite
Inițial, în cursă au fost 25 de candidați, iar după evaluarea dosarelor de candidatură comisia de selecție a promovat 7 dintre ei în etapa următoare, cea a interviurilor. După interviuri, 10 martie, comisia a ales 3 candidați, care au primit punctajul minim necesar de 70 de puncte dintr-un total de 100 de puncte.
Cei 3 rămași în finală erau liberalul orădean Adrian George Foghiș (foto), un fost senator USR trecut la PSD, Claudiu Marinel Mureșan, și un fost director de call center, Soriana Popescu.
Comisia numită de SGG a întocmit un raport în care arăta că trei candidați rămași în finală, din șapte aflați pe lista scurtă, întrunesc punctajul minim pentru a fi numiți pe cele trei funcții de conducere. Dar, un consultant independent angajat de SGG a avut un punct de vedere diferit.
Acesta a arătat că nici unul dintre cei 7 de pe lista scurtă inițială, deci nici cei 3 admiși după interviu, nu îndeplinea criteriile privind meritocrația.
Concret, „expertul independent a considerat că nici unul dintre cei 7 admiși de comisia de selecție nu îndeplinea un criteriu esențial: cel puțin 7 ani de experiență în funcții de conducere executivă, în societăți cu capital privat, în întreprinderi publice sau în funcții de conducere în administrația publică, notează HotNews.
„Comisia de selecție a trecut ca fiind eligibile inclusiv funcții de conducere la SRL-uri mici, cu un angajat. Sau au fost luate în considerare activități în asociații de dezvoltare intercomunitară (ADI), pe care expertul independent nu le consideră ca experiență de conducere în administrația publică”, explică sursa citată.
Probleme cu experiența
Nici bihoreanului Adrian George Forhiș, care este, din martie 2021, secretar de stat la Ministerul Transporturilor, nu i-a fost luată în considerare o bună parte din activitate.
Potrivit CV-urilor concurenților, publicate pe HotNews.ro, în perioada 2021-2025, Foghiș a fost membru provizoriu în mai multe consilii de administrație: Compania Națională Administrația Canalelor Navigabile, Compania Națională de Investiții Rutiere și EnergoNuclear. În perioada 2008-2012 și în perioada 2014-2021, a fost director general la Zona Metropolitană Oradea (ADI ZMO). În perioada 2015-2021, a fost director executiv la ADI Transregio Bihor. În Perioada 2014-2019 a fost director executiv la Federația Zonelor Metropolitane și Aglomerărilor Urbane din România. În perioada 2009 – 2012, a fost director executiv ADI Aparegio Bihor.
În plus, expertul independent a pus semne de întrebare legat de modul în care a avut loc procedura de selecție, după ce la momentul întocmirii anunțului de recrutare, comisia de selecție a fost incompletă. Concret, deși potrivit legii unul dintre cei 5 membri ai comisiei trebuia să fie un reprezentant al Ministerului Finanțelor, acesta nu a fost prezent la întocmirea regulamentului și metodologiei, retrăgându-se.
„Un cost uriaș” pentru România
Ambele rapoarte, ale Comisiei de selecție și consultantului independent, au fost transmise Comisiei Europene pentru analiză, iar decizia a fost reluarea procedurii de selecție.
Chestionat pe această temă, ministrul proiectelor europene, Marcel Boloș, nu a oferit multe detalii despre procedura de selecție, însă a spus marți, în Parlament, că există situații care generează „un cost uriaș” pentru România.
„Să știți că noi avem calitatea de coordonator național al PNRR, însă nu o avem pe cea de implementator, iar din punctul acesta de vedere, când există astfel de situații în care o procedură administrativă generează un cost uriaș pentru noi ca stat membru, fiindcă sunt miliarde de euro, nu prea arată lucrurile bine și aici trebuie să înțelegem că avem o anumită rigurozitate pe care trebuie să o respectăm, anumite standarde pe care trebuie sa le implementăm. În calitate de coordonator național atât putem face, trebuie să spunem coordonatorului de reformă și investiție, la întâlnirile periodice unde se prezintă situațiile pentru fiecare jalon, și să atragem atenția asupra riscului pe care îl induce o îndeplinire necorespunzătoare a jaloanelor”, le-a spus Boloș parlamentarilor, la invitația USR.
Președintele și vicepreședinții AMEPIP sunt numiți prin decizie a prim-ministrului, la propunerea secretarului general al Guvernului, în urma derulării unui proces de selecție competitiv și deschis, potrivit HG 617/2023 privind funcționarea AMEPIP.
AMEPIP are nevoie de șefi noi după ce în luna iulie a anului trecut, toată conducerea AMEPIP, adică președintele Mihai Precup și vicepreședinții Ciprian Hojda și Victor Moraru, a demisionat după ce Comisia Europeană a semnalat nereguli, incompatibilități și conflicte de interese privind procedura de selecție.
Președinte interimar al agenției este fostul europarlamentar şi comisar european Corina Creţu, care a fost numită, în 21 octombrie 2024, printr-o decizie semnată de premierul Marcel Ciolacu.
AMEPIP reglementează, monitorizează și controlează politicile de guvernanță corporativă aplicate în companiile de stat. Altfel spus, este instituția care trebuie să se asigure că șefii companiilor de stat sunt numiți corect, respectându-se criteriile de selecție.